Marea Britanie, avertisment ferm: Israelul "nu trebuie să anexeze părţi din Cisiordania"

Ministra britanică de Externe, Yvette Cooper, spune că a avertizat Israelul să nu anexeze părți din Cisiordania ca represalii pentru recunoașterea de către Regatul Unit a statului palestinian, conform BBC.

Cooper a vorbit pentru BBC înainte de a participa luni la o conferință la ONU, la New York, unde Franța și alte state europene urmează să facă un anunț similar.

Poziția oficială a Regatului Unit și reacțiile internaționale

Într-o schimbare semnificativă de politică, prim-ministrul Sir Keir Starmer a anunțat recunoașterea de către Regatul Unit a unui stat palestinian duminică, alături de Canada, Australia și Portugalia.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Prim-ministrul israelian Beniamin Netanyahu a condamnat măsurile, spunând că acestea oferă "o recompensă uriașă pentru terorism".

Întrebată de BBC dacă este îngrijorată că Israelul va folosi această declarație ca pretext pentru a anexa părți din Cisiordania, Cooper a spus că i-a transmis clar omologului său israelian că el și guvernul său nu trebuie să facă acest lucru.

Ea a declarat: "Am fost clari că această decizie pe care o luăm este despre cea mai bună modalitate de a respecta securitatea Israelului, precum și a palestinienilor. Este vorba despre protejarea păcii și a justiției și, esențial, despre securitate pentru Orientul Mijlociu, și vom continua să lucrăm cu toți din regiune pentru a putea face acest lucru".

Cooper a spus că extremiști de ambele părți încearcă să abandoneze orice perspectivă pentru o soluție a celor două state, pe care Regatul Unit are o obligație morală să o reînvie.

"Cel mai ușor lucru ar fi să ne dăm bătuți și să spunem că totul este prea dificil", a spus Cooper. "Noi considerăm că acest lucru este greșit, mai ales când am văzut o asemenea devastare, o asemenea suferință. Așa cum recunoaștem Israelul, statul Israel... trebuie să recunoaștem și drepturile palestinienilor la un stat propriu".

Ea nu a spus când Consulatul General al Regatului Unit din Ierusalimul de Est va deveni ambasadă cu drepturi depline, afirmând că va continua să funcționeze astfel în timp ce începe un proces diplomatic cu Autoritatea Palestiniană. Ministrul de externe a vorbit la New York, unde se reunește în această săptămână Adunarea Generală a ONU. Cooper va încerca să formeze un consens internațional privind un cadru pentru pace în Orientul Mijlociu, a spus Ministerul de Externe.

Franța va co-prezida o reuniune alături de Arabia Saudită, abordând drumul către o soluție cu două state pentru conflict, după ce s-a angajat să recunoască statul palestinian în iulie. Se așteaptă ca și Belgia să urmeze exemplul Franței în cadrul reuniunii.

Făcând anunțul duminică, Sir Keir a spus că dorește "să reînvie speranța pentru pace și o soluție cu două state".

Prim-ministrul israelian Beniamin Netanyahu a răspuns spunând că statul palestinian "nu va exista".

Statele Unite i s-au alăturat, descriind mișcarea ca pe un cadou diplomatic pentru Hamas, după ce organizaţia a atacat Israelul pe 7 octombrie 2023, ucigând 1.200 de persoane și luând 251 de ostatici.

Controverse politice interne și reacția Hamas

Sir Keir a subliniat că nu este cazul, deoarece termenii recunoașterii înseamnă că Hamas "nu poate avea viitor, niciun rol în guvernare, niciun rol în securitate".

Acest mesaj a fost reiterat într-o declarație a Ministerului de Externe, care a spus că ministrul de externe va folosi întâlnirea de la ONU pentru a "garanta că teroriștii violenți precum Hamas nu au niciun rol în viitorul unui stat palestinian".

Prim-ministrul a adăugat că decizia este, în schimb, "o promisiune pentru poporul palestinian și israelian că poate exista un viitor mai bun", spunând că "foametea și devastarea [n.r. din Gaza] sunt complet intolerabile".

Sir Keir, care a declarat în repetate rânduri că Hamas nu poate avea un rol în viitoarea guvernare a unui stat palestinian, a spus în timpul anunțului că Regatul Unit a interzis și sancționat deja Hamas și că a dispus demararea procesului de sancționare a altor lideri Hamas în săptămânile următoare.

Hamas a salutat duminică recunoașterea ca pe un "pas important în afirmarea dreptului poporului nostru palestinian asupra pământului și locurilor sfinte", dar a spus că aceasta trebuie însoțită de "măsuri practice" care să ducă la o "încetare imediată" a războiului.

Vorbind la BBC Breakfast, vicepreședintele conservatorilor, Matt Vickers, a spus că prim-ministrul "răsplătește Hamas". "Hamas a spus deja că este o victorie pentru ei și pentru lucrurile oribile pe care le-au făcut pe 7 octombrie", a spus el. "Asta nu e calea de urmat dacă vrei o soluție cu două state. Toată lumea este devastată de ce vede în Gaza, toată lumea este devastată de ce s-a întâmplat pe 7 octombrie. Trebuie să colaborăm cu SUA pentru a ne asigura că acei ostatici se întorc acasă". 

Situația umanitară din Gaza și implicațiile recunoașterii

Săptămâna trecută, o comisie de anchetă a ONU a concluzionat că Israelul a comis genocid în Gaza.

Într-o rezoluție de trei pagini, Asociația Internațională a Cercetătorilor în Genocid (IAGS) a prezentat o listă de acțiuni întreprinse de Israel în timpul războiului de 22 de luni, pe care le recunoaște ca fiind genocid, crime de război și crime împotriva umanității.

Aproximativ 65.000 de persoane au fost ucise în atacurile israeliene din Gaza în aproape doi ani de război.

Experți ONU în sănătate au declarat, de asemenea, că în Gaza City este foamete.

Ministerul de Externe israelian a spus că raportul despre genocid se bazează pe "minciuni ale Hamasului" și cercetare de slabă calitate, numindu-l "o rușine pentru profesia juridică".

Netanyahu a negat în mod repetat că ar exista foamete în Gaza și a spus că, acolo unde există, este vina agențiilor de ajutor și a Hamas.

Președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, a salutat decizia Regatului Unit, spunând că va ajuta la deschiderea drumului pentru ca "statul Palestina să trăiască alături de statul Israel în securitate, pace și bună vecinătate".

Palestina este recunoscută în prezent ca stat de aproximativ 75% dintre cele 193 de state membre ale ONU, dar nu are granițe internațional recunoscute, capitală sau armată, ceea ce face ca recunoașterea să fie în mare parte simbolică.

Soluția celor două state se referă la crearea unui stat palestinian în Cisiordania și Fâșia Gaza, cu Ierusalimul de Est drept capitală, în linii mari conform celor existente înainte de războiul arabo-israelian din 1967.

Din cauza ocupației militare a Israelului în Cisiordania, Autoritatea Palestiniană, înființată în urma acordurilor de pace din anii '90, nu are control total asupra teritoriului sau populației sale. În Gaza, unde Israelul este, de asemenea, putere ocupantă, Hamas este conducătorul unic din 2007.

Miniștrii britanici au menţionat extinderea continuă a coloniilor israeliene în Cisiordania ocupată, care sunt ilegale conform dreptului internațional, ca un factor cheie în decizia de a recunoaște statul palestinian.

Mohammed Jarrar, primarul orașului Jenin din Cisiordania, a spus pentru BBC că "acest guvern israelian vrea să anexeze Cisiordania", dar a subliniat că recunoașterea este importantă deoarece "confirmă faptul că poporul palestinian deține un stat, chiar dacă este sub ocupație".

Netanyahu și-a reiterat intențiile duminică, spunând "am dublat coloniile evreiești din Iudeea și Samaria [n.r. Cisiordania] și vom continua pe acest drum".

Ministrul israelian de extremă dreaptă Itamar Ben Gvir a reacționat la vestea recunoaşterii statului palestinian de către Marea Britanie, Australia, Portugalia şi Canada printr-o cerere de anexare a Cisiordanianiei și desfiinţare a Autorităţii Palestiniene.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰