Marii câştigători şi perdanţi ai crizei din Orient. Cum se schimbă economia globală - Analiză BBC
Creșterea prețului petrolului și perturbările din Strâmtoarea Ormuz redesenează harta economică globală, cu state producătoare care câștigă miliarde și economii dependente de energie care se confruntă cu presiuni tot mai mari. O analiză realizată de BBC stabilește care sunt marii câştigători, dar şi perdanţii de pe urma crizei declanşate de războiul din Orientul Mijlociu.
În ciuda tranziției către energie verde, economia globală rămâne puternic dependentă de petrol și gaze. Iar în contextul actual, creșterea prețurilor aduce câștiguri importante pentru producători.
Blocajele din Strâmtoarea Ormuz și atacurile asupra infrastructurii energetice au afectat producători din Golf, precum Qatar și Arabia Saudită, aliați ai SUA, potrivit analizei BBC.
Cine ar putea fi marii câştigători de pe urma războiului din Orient
În aceste condiții, state precum Norvegia și Canada ar putea beneficia, pe măsură ce clienții caută alternative mai sigure.
Totuși, cel mai mare câștigător pare să fie tot Rusia, explică sursa citată. Pe fondul relaxării restricțiilor pentru a stabiliza piața, exporturile de petrol rusesc către India au crescut cu 50%.
Estimările arată că Moscova ar putea obține până la 5 miliarde de dolari în plus până la finalul lunii martie și ar putea înregistra cel mai bun an din 2022 în ceea ce privește veniturile din combustibili.
SUA, Marea Britanie și Europa, printre cei mai afectați
Deși președintele Donald Trump susține că SUA câștigă din creșterea prețului petrolului, realitatea este mai complexă.
Pe de o parte, companiile americane ar putea obține venituri suplimentare de miliarde de dolari. Pe de altă parte, unele sunt expuse direct riscurilor din regiune. De exemplu, ExxonMobil are operațiuni în Qatar afectate de atacuri.
În plus, producătorii americani nu pot crește rapid producția, iar consumul ridicat de energie face economia vulnerabilă la fluctuații.
Economiștii avertizează că, dacă petrolul ajunge la 140 de dolari pe baril și rămâne la acest nivel, economia SUA ar putea intra în contracție.
Europa, expusă prin dependența de importuri
Și Europa, inclusiv Marea Britanie, resimte presiunea, în special din cauza dependenței de importurile de gaze.
Creșterea prețurilor la energie ar putea alimenta inflația, cu aproximativ 0,5% în plus, pe măsură ce scumpirile se transmit în lanț, inclusiv în costurile de transport și fertilizanți.
Deși economiile occidentale sunt mai eficiente energetic decât în trecut, gospodăriile și industriile rămân vulnerabile.
Asia, în prima linie a crizei energetice
Cele mai afectate sunt statele asiatice, mari consumatoare de energie din Orientul Mijlociu.
Asia importă aproximativ 59% din petrolul său din această regiune, iar Coreea de Sud ajunge la 70%.
În unele țări, efectele sunt deja vizibile: raționalizarea combustibilului, săptămâni de lucru reduse sau închiderea școlilor, așa cum se întâmplă în Sri Lanka, Bangladesh și Filipine.
China și India, parțial protejate
În schimb, China și India sunt mai bine pregătite, precizează BBC. China dispune de rezerve importante de petrol, suficiente pentru câteva luni, și și-a crescut achizițiile din Iran.
India procedează similar, profitând și de creșterea importurilor de petrol rusesc. Efectele economice depind în mare măsură de evoluția conflictului și de reacțiile guvernelor.
Piețele financiare reacționează deja la riscul inflației, iar costurile de finanțare pentru statele îndatorate ar putea crește. În același timp, este puțin probabil ca Statele Unite să fi anticipat pe deplin aceste consecințe economice.
Dacă războiul va continua, riscurile nu vor mai afecta doar țări individuale, ci ar putea genera efecte în lanț la nivel global.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
