Video Produsele fără gluten și lactoză nu sunt automat mai sănătoase, spun specialiștii. Care sunt riscurile ascunse

Fără gluten. Fără lactoză. Tot mai mulți români își scot din alimentație produse esenţiale, convinși că astfel vor fi mai sănătoși.

Alexandra are 27 de ani și are intoleranţă la gluten. Primele semne au apărut în timpul facultății. Se simțea obosită și avea frecvent probleme digestive. Inițial a pus totul pe seama stresului.

Alexandra: Probleme cu stomacul, m-am simţit mai obosită. De la pâine, de la carbohidraţi.

Reporter: Ai renunţaz o perioadă la gluten?

Alexandra: Da, şi  am văzut îmbunătăţiri.

Reporter: De cât timp?

Alexandra: De 6 luni.

Reporter: Am fost la nutriţionist şi mi-a recomandat să renunţ, nu am făcut eu de capul meu.

Mulţi nu merg însă la specialist pentru analize, aşa că se diagnostichează singuri şi îşi schimbă alimentaţia intuitiv. Este şi cazul lui Răzvan care a testat produsele fără lactoză şi a văzut că se simte mai bine.

Răzvan: Am renunţat de ceva timp la lactoză. Cafeaua o beau cu lapte de ovăz. Nu mă mai simt balonat.

Reporter: Ai fost la un medic?

Răzvan: Nu, pur şi simplu am decis să renunţ la lapte.

Balonare, oboseală, disconfort abdominal sau chiar iritaţii ale pielii. Aceste simptome sunt puse imediat fie pe seama lactozei, fie pe seama glutenului, însă răspunsul nu este atât de simplu. Legătura între intestin şi imunitate este mult mai complexă de atât.

Medicii spun că dacă nu avem un diagnostic corect, riscăm să facem mai mult rău decât bine.

"Nu orice balonare, disconfiort abdominal, oboseală înseamnă automat o problemă medicală. Uneori este pur şi simplu dezordinea din alimentaţia de zi cu zi", a declarat pentru Observator 16 Ioana Stravositu, endocrinolog.

"Dacă renunţăm la gluten, renunţăm la un aport important de fibre. Studiile arată că fibrele previn cancerul colorectal. Putem renunţa indirect şi la vitamine, de ex, B12. Renunţănd la lactoză, fără să avem intoleranţă, renunţăm la proteine care sunt f importante pentru alimentaţia noastră", a spus pentru Observator 16 și nutriționistul Vlad Rădulescu.

De asemnea, există diferenţe între intoleranţă, alergie şi boală.

"Intoleranţa la lactoză înseamnă disconfort digestiv produs de lactoză. Apar dureri abdominale, balonare, scaune modificate. Sunt pacienţi care au predispoziţie genetică pentru intoleranţa la lactoză. Dacă vorbim de intoleranţa la gluten, este boala celiacă, o boală autoimună", a explicat pentru Observator 16 Camelia Berghea, medic alergolog

"Dacă în cazul bolii celiacă recomandarea este deeliminare a glutenului din alimentaţie, în cazul intoleranţei la gluten este de reducere a consumului, decât de eliminare", a mai spus Ioana Stravositu.

Statisticile arată că 1 din 100 de români testaţi suferă de boala celiacă. Şi numărul celor diagnosticați cu intoleranțe sau alergii alimentare a crescut în ultimii ani, iar odată cu el s-a dezvoltat și o industrie întreagă a produselor "fără gluten" și "fără lactoză". Totuşi, şi la aceste produse trebuie să avem grijă.

Reporter: Produsele fără gluten sau lactoză sunt automat mai sănătoase?

Vlad Rădulescu: Nu sunt. Eliminând această parte din ele, majoritatea producătorilor preferă să adauge mai mult zahăr, mai mult amidon sau chiar mai mulţi aditivi pentru a susţine noul produs creat. Pe termen lung poate duce către o disbioză intenstinală.

Dincolo de trenduri și alegeri alimentare tot mai restrictive, specialiștii atrag atenția că nu orice disconfort înseamnă o problemă de sănătate. Uneori este vorba despre o simplă sensibilitate care este din cauza alimentelor ultraprocesate pe care le mâncăm zilnic. Chiar şi aşa, este important să consultăm un medic.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage