NATO trimite în Ucraina ajutor în caz de atac nuclear, chimic sau biologic. Există riscul ca un atac chimic să provoace victime şi în NATO

Umăr la umăr, cei 30 de lideri NATO au făcut front comun împotriva liderului de la Kremlin. O întâlnire istorică, la fix o lună de la începutul invaziei din Ucraina. În prim plan a fost preşesintele SUA, Joe Biden.  După aproximativ patru ore de discuţii, alianţa a decis primele măsuri: va spori ajutorul acordat Kievului. Ucraina ar urma să primească echipamente care să protejeze ţara în faţa unui atac cu arme chimice sau nucleare, principala îngrijoare NATO.  În plus, NATO îşi va proteja şi forţele desfăşurate pe flancul estic împotriva acestor ameninţări.

"NATO a căzut de acord că trebuie să ajute şi o să sprijine şi mai mult Ucraina. Vom continua să impunem sancţiuni fără precedent pentru Rusia şi vom continua să întroducem măsuri de descurajare şi să întărim Apărarea Alianţei. Vom oferi şi asistenţă în securitate cibernetică şi să vom ajuta Ucraina să se protejeze în faţa ameninţărilor biologice, chimice, radioactive şi nucleare" a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Măsurile NATO nu se opresc aici. Alianţa a cerut Chinei să nu sprijine regimul de la Kremlin şi a început întărirea substanţială a flancului de Est al Alianţei. Patru noi grupuri de luptă vor fi înfiinţate în România, Ungaria, Bulgaria şi Slovacia. "NATO a aprobat Grupul de luptă care va fi poziționat în România. Am sperat să se realizeze repede şi s-a realizat. Este acel de grup pentru care Franţa va fi naţiune-cadru" a declarat Klaus Iohannis. 

Măsurile NATO vin după intervenţia preşedintelui Volodimir Zelenski, care s-a adresat reprezentanţilor statelor membre prin videoconferinţă. "Ucrainienii nu au crezut niciodată că să fi parte a Alianţei sau un aliat sunt lucruri diferite. Că în condiţii de viaţă şi de moarte puteţi fi o forţă separat, dar împreună nu. Că NATO îi e teamă de reacţia Rusiei", a spus Zelenski.

Preşedintele Zelenski a reproşat Alianţei că nu a trimis avioane, tancuri şi aparate anti-aeriene suficiente să ajute apărarea. Asta în condiţiile în care Rusia utilizează tot arsenalul din dotare, inclusiv bombe cu fosfor, potrivit lui Zelenski. "Vă rugăm, nu ne mai spuneţi niciodată că armata noastră nu întruneşte standardele NATO. Am demonstrat care sunt standardele de care suntem capabili şi cât de mult putem oferi siguranţei comune a Europei şi lumii întregi", a spus Zelenski

Solicitările lui Zelenski au venit după ce Alianţa a respins categoric introducerea unei zone de excludere aeriană. "Dacă declarăm o zonă de excludere aeriană asupra Ucrainei înseamnă că trebuie să atacăm în mod masiv sistemele de apărare anti-aeriene din Rusia, Belarus şi Ucraina şi să fim pregătiţi pentru a doborâ avioane ruseşti", a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Dezbaterile pe seama războiului din Ucraina continuă în Belgia în cadrul Consiliului Europei şi se vor încheia cu o reuniune a grupului G7. Trei întâlniri istorice într-o singură zi. 

Aliaţii se tem că un atac chimic în Ucraina ar provoca victime şi peste graniţe în ţările NATO

Secretarul general al NATO a afirmat din nou că Rusia ar putea încerca să creeze un pretext pentru utilizarea de arme chimice în Ucraina, acuzând SUA şi aliaţii lor că pregătesc un astfel de atac. "Suntem preocupaţi parţial pentru că vedem retorica şi vedem că Rusia încearcă să creeze un soi de pretext acuzând Ucraina, SUA şi aliaţii NATO că se pregătesc să folosească arme chimice şi biologice", a declarat el în faţa jurnaliştilor, adăugând că orice utilizare a unor arme chimice ar avea consecinţe răspândite. "Există de asemenea un risc ca (un atac cu arme chimice) să aibă un efect direct asupra oamenilor care trăiesc în ţările NATO", a spus Stoltenberg. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰