Opțiunile lui Trump pentru securizarea strâmtorii Ormuz. Costisitoare, greoaie și incerte

Cu un discurs de multe ori triumfător, însă fără câștiguri palpabile în ceea ce privește securitatea transporturilor comerciale din celebra strâmtoare Ormuz, Donald Trump cere, mai nou, ajutorul altor mari puteri pentru a putea ține în frâu atacurile iraniene. 

De una singură, administrația americană nu face față și are opțiuni care pot avea costuri inimaginabile și nu doar financiare. Mai dureroase pot fi pierderile de vieți de soldați americani și cele din sondajele pentru alegerile care bat la ușă.

Escorta navală, una dintre opțiuni

Președintele Trump a anunțat deja posibilitatea ca navele de transport să fie escortate de nave militare prin strâmtoarea care face legătura între Peninsula Arabă și Iran. Totuși, coridorul de 34 de kilometri lățime poate deveni un adevărat "canion al morții" pentru militarii americani, țintă ușoară pentru rachetele și drone lansate de pe coastă. 

Experții estimează că ar fi nevoie de două nave pentru fiecare tanc petrolier sau 12 pentru convoaie de 5 până la 10 petroliere. Chiar și așa, pericolul rămâne, în ciuda faptului că marina iraniană a fost decimată de atacatori. În analiza citată, făcută de jurnaliștii Wall Street Journal, se vorbește inclusiv de o "flotă de țânțari" a iranienilor, nave mici care pot provoca distrugeri însemnate navelor comerciale și chiar celor militare. 

Această variantă cu escortă navală ar funcționa doar în conjuncție cu cea de-a doua:

Patrulele aeriene 

Bryan Clark, un veteran al Marinei americane, spune, într-un interviu pentru WSJ, că ar fi nevoie de cel puțin o duzină de drone MQ-9 Reaper pentru a patrula coasta și a lovi eventualele lansatoare de drone ori rachete iraniene. 

Alți experți militari vorbesc chiar și de nevoia de a trimite și alte aeronave pentru a ține spatele navelor militare care ar urma să escorteze petrolierele.

Trupe pe teren

Încă de vineri, Trump a ordonat ca mii de pușcași marini să fie trimiși în zona Orientului Mijlociu, semn că am putea să vedem trupe americane pe pământ iranian.

Această opțiune ar începe cu atacuri aeriene masive de-a lungul coastei. Apoi, trupele ar urma să intre în sudul Iranului, într-o zonă cu teren accidentat, cu misiunea să distrugă drone și lansatoare de rachete.

Totuși, se arată în analiza WSJ, pentru regimul de la Teheran asta s-ar transforma într-un de joc de-a șoarecele și pisica - soldații iranieni se pot retrage când vin pușcașii marini și să revină când aceștia se întorc în bazele stabilite pe coastă. 

Soldații ar trebui să facă față la aproape 200.000 de soldați ai Gărzilor Revoluționare, specializați în război asimetric și am putea vorbi de operațiun întinse pe luni bune.

Chiar și cu securizarea coastei, transporturile tot n-ar fi în siguranță, pentru că rachete pot fi trase și de la mare depărtare, din interiorul țării. Dovadă stă lovitura dată din nordul Iranului tocmai pe coastele Irakului. 

Ce spun transportatorii

Chiar și cu aceste măsuri, armatorii ar putea să spună "pas", pentru că riscul rămâne, viața echipajelor este pusă în pericol, iar primele de asigurare sunt tot mai scumpe. 

Doar finalul războiului și asigurări din partea regimului de la Teheran că atacurile asupra navelor civile i-ar putea face să revină la traficul de marfă de dinainte de conflict (aproximativ 100 de nave pe zi). 

Cu toate întârzierile cauzate de măsurile de securitate și numărul limitat de nave de război, traficul comercial ar putea ajunge la doar 10% din volumul de dinainte de război, arată o analiză făcută de compania Lloyd's List Intelligence, citată de WSJ. Cu aceste numere, ar dura luni întregi să iasă cele 600 de nave blocate în Golful Persic în acest moment. 

De la începutul războiului, aproape 30 de nave comerciale au fost lovite de soldații iranieni. 

 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰