Pentagonul contrazice explicaţia lui Trump: Nu existau indicii că Iranul urma să atace primul
Administrația Trump a recunoscut în fața unor reprezentanţi ai Congresului că nu existau informații potrivit cărora Iranul urma să atace primul, deși acesta a fost unul dintre argumentele invocate public pentru declanșarea atacurilor de sâmbătă, relatează Reuters. În altă ordine de idei, doar unul din patru americani aprobă atacurile care l-au ucis pe liderul suprem iranian, în timp ce aproximativ jumătate, inclusiv unul din patru republicani, consideră că președintele Trump este prea dispus să utilizeze forța militară, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos încheiat duminică.
Nu existau informații că Iranul plănuia un atac preventiv, relatează Reuters, citând surse. Oficialii administrației Trump au recunoscut, duminică, în fața unor reprezentanți ai Congresului, că nu existau informații potrivit cărora Iranul plănuia să atace primul forțele americane. Informațiile contrazic unul dintre principalele argumente invocate de oficiali de rang înalt ai administrației pentru declanșarea războiului în Iran.
Pentagonul, către Congres: Nu există informații că Iranul plănuia un atac preventiv
Oficiali de rang înalt ai administrației Trump au spus presei, cu o zi înainte de atacul de sâmbătă, că președintel a decis atacarea Iranului deoarece existau indicii că iranienii ar putea lovi preventiv forțele americane din Orientul Mijlociu. "Trump nu putea să stea și să permită forțelor americane din regiune să fie atacate", a spus un oficial american.
Cu toate acestea, duminică, oficiali ai Pentagonului au ținut o informare oficială, timp de peste 90 de minute, pentru consilierii democrați și republicani din comisiile de securitate națională ale Senatului și Camerei Reprezentanților. Oficialii guvernului au transmis, în cadrul briefingului, că rachetele balistice ale Iranului și grupările aliate din regiune reprezintă o amenințare iminentă pentru interesele americane. Însă, în același timp, au admis că nu existau informații că Iranul urma să atace primul forțele americane.
Trump a declarat că atacul, care ar urma să dureze mai multe săptămâni, are ca obiective împiedicarea Iranului să obțină arma nucleară, limitarea programului său de rachete și eliminarea amenințărilor la adresa Statelor Unite și a aliaților săi. El i-a îndemnat pe iranieni să se ridice împotriva regimului și să îl răstoarne de la putere.
Democrații critică "războiul la alegere"
Democrații l-au acuzat pe Trump că duce "un război la alegere" și au pus sub semnul întrebării argumentele invocate pentru abandonarea negocierilor de pace. Oman, mediator în aceste discuții, a susținut că negocierile aveau perspective reale.
Trump a susținut la fel, fără a prezenta dovezi, că Iranul era pe punctul de a obține rachete balistice capabile să lovească Statele Unite. Surse din serviciile de informații americane au declarat pentru Reuters că aceste afirmații sunt exagerate.
Doar unul din patru americani aprobă atacurile împotriva Iranului
Doar 27% dintre respondenţii unui unui sondaj Reuters/Ipsos încheiat duminică au aprobat atacurile, 43% le-au dezaprobat, iar 29% nu au avut o opinie. În jur de nouă din zece respondenţi au spus că au aflat informaţii despre lovituri.
56% dintre americani cred că Trump, care a ordonat în ultimele luni lovituri şi în Venezuela, Siria şi Nigeria, este prea dispus să folosească forţa militară pentru a promova interesele americane. Marea majoritate a democraţilor (87%) sunt de această părere, împărtăşită de 23% dintre republicani şi de 60% dintre persoanele care nu se identifică cu niciunul dintre cele două partide.
Sondajul a fost realizat în timpul atacurilor împotriva Iranului lansate de SUA şi Israel, şi a fost încheiat înainte ca armata americană să anunţe primele victime din rândurile sale. Cel puţin 3 militari americani au fost ucişi şi 5 grav răniţi în atacuri.
Deşi 55% dintre republicani au spus că aprobă loviturile, iar 13% că le dezaprobă, 42% dintre republicani au declarat că ar fi mai puţin înclinaţi să sprijine campania militară dacă ea ar duce la uciderea sau rănirea soldaţilor americani în Orientul Mijlociu.
Pe de altă parte, 45% dintre respondenţi, inclusiv 34% dintre republicani şi 44% dintre independenţi, au spus că ar fi mai puţin probabil cai ei să sprijine campania împotriva Iranului dacă preţurile la benzină sau petrol ar creşte în SUA. Sondajul Reuters/Ipsos a fost realizat online, pe un număr de 1.282 de persoane, şi are o marjă de eroare de +/- 3 puncte procentuale.
Rata de popularitate a președintelui Trump a scăzut cu un punct procentual, ajungând la 39%, comparativ cu sondajul Reuters/Ipsos realizat în perioada 18-23 februarie.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
