Răzbunarea ruşilor: 21 de morţi şi 100 de răniţi în Ucraina. Momentul în care o dronă loveşte o clădire

Ministerul rus al Apărării a declarat că a lovit zece unități de producție militară din Kiev, inclusiv fabrici de drone, şi trei centre de recrutare ale armatei ucrainene. Bombardamentul ruşilor arată din nou vulnerabilitatea Ucrainei în fața rachetelor balistice, pentru contracararea cărora nu dispune de suficiente mijloace de apărare antiaeriană, în ciuda ajutorului extern, comentează Reuters. 

Potrivit Moscovei, salva de peste 729 de drone și rachete lansate asupra Ucrainei a fost un răspuns la un atac ucrainean cu drone asupra unui cămin pentru elevi de liceu din regiunea ucraineană Lugansk cucerită de Rusia. Atacul de săptămâna trecută s-a soldat cu moartea a 21 de adolescenți și rănirea altor 42. Ucraina a negat că a lovit în mod deliberat acel cămin și afirmă că ținta sa era o unitate de drone a armatei ruse.

Bombardamentul rusesc a fost, de asemenea, o acțiune de represalii "pentru alte atacuri teroriste asupra infrastructurii civile" a Rusiei, mai menționează Ministerul rus al Apărării. De altfel, săptămâna trecută, Kremlinul a avertizat că pregăteşte "atacuri sistematice" asupra unor ţinte din Kiev.

Pe social media au circulat imagini cu explozii masive şi nori de fum ridicându-se peste clădiri înalte din Kiev. Un clip postat pe Telegram arată momentul în care o dronă loveşte acoperişul unei clădiri înalte din Dnipro, amintind de scenele din Galaţi, de vinerea trecută. 

 "Nu înţelegeam ce se întâmplă, un fel de apocalipsă? Totul era acoperit de moloz, totul era în fum, nu se vedea nimic", a mărturist presei Olga Mudra, în Kiev, la locul unuia dintre atacuri, însoţită de fiica ei de şase ani, Natalia.

În timpul bombardamentelor ruseşti, staţiile de metrou din Kiev folosite pe post de buncăre au devenit supraaglomerate. Oamenii s-au plâns că multe persoane au venit în subteran cu corturi care ocupă prea mult spaţiu pe peron. Administraţia metroului i-a  îndeamnat să folosească responsabil spaţiul, astfel încât să existe loc suficient pentru toţi. În Kiev, au fost lovite de resturi, drone sau rachete un bloc de apartamente cu 24 de etaje şi un altul cu nouă etaje. 

Potrivit armatei ucrainene, Rusia a folosit în acest atac 656 de drone cu rază lungă de acțiune și 73 de rachete de diferite tipuri, dintre care au fost neutralizate 602 drone și 40 de rachete. Dar alte 33 de drone și tot atâtea rachete, dintre care 30 de rachete balistice, nu au putut fi interceptate și au lovit 38 de locații diferite, care nu au fost identificate de armata ucraineană.

Imediat după atac, preşedintele Volodimir Zelenski a cerut rachete interceptoare Patriot. "Un atac de anvergură şi o declaraţie absolut clară din partea Rusiei: dacă Ucraina nu este protejată împotriva loviturilor balistice şi altor lovituri de rachete, aceste atacuri vor continua. Europa are nevoie de propria sa antibalistică, pentru ca acest război să se poată în sfârșit termina. Și este obligatoriu nevoie de ajutor din partea Statelor Unite în furnizarea de rachete pentru sistemele Patriot. Ne bazăm pe sprijinul partenerilor noștri și pe răspunsuri eficiente la lovitura de astăzi", a afirmat Zelenski pe platforma X.

Ministrul de Externe, Andrii Sîbiga, a venit cu cereri chiar mai precise și a propus noi idei pentru a soluționa problema deficitului de rachete interceptoare ale Ucrainei. "Folosiți Fondul European de Sprijin pentru Pace pentru a finanța programul PURL și a cumpăra sisteme Patriot suplimentare și rachete pentru Ucraina", a transmis șeful diplomației ucrainene.

Fondul european la care el s-a referit, denumit și Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), este un fond extrabugetar constituit din contribuții ale statelor UE și care este folosit pentru achiziționarea de armament european destinat Ucrainei, în timp ce programul PURL ("Lista de Necesități Prioritare pentru Ucraina") este o inițiativă a NATO prin care țări europene membre ale Alianței și Canada cumpără din SUA arme și muniții tot pentru Ucraina, cum ar fi, de pildă, rachetele PAC-3 pentru sistemele Patriot.

Totuși, această nouă propunere a ministrului ucrainean de Externe riscă să provoace reticențe în rândul unor state membre ale UE. Acesta ar putea fi, de exemplu, cazul Franței, care nu a contribuit până în prezent la programul PURL, întrucât dorește ca Europa să-și cheltuiască banii pe propria industrie de armament și nu pe cea a SUA.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage