Rusia, marele câștigător al crizei energetice din Orientul Mijlociu. Analiză WSJ
Criza energetică provocată de războiul din Orientul Mijlociu avantajează Rusia, deoarece crește cererea pentru gazul și petrolul rusesc și aduce mai mulți bani în vistieria Kremlinului, explică o analiză The Wall Street Journal. Mai mult, concurenţa dintre Asia şi Europa pentru sursele de aprovizionare îi oferă Moscovei o nouă influență pe piață.
"Marele câștigător al crizei energetice din Golful Persic? Rusia", titrează The Wall Street Journal. Analiza prestigiosului ziar financiar american amintește cum, în urmă cu o săptămână, industria energetică a Rusiei se afla în cea mai proastă situație din ultimii ani: prețurile mici la petrol și sancțiunile economice lăsaseră economia Moscovei fără lichidități, iar milioane de barili de petrol rusesc pluteau pe mare, blocați, fără destinație. Războiul din Iran a schimbat însă complet situația.
Petrolul rusesc, care abia își găsea cumpărători săptămâna trecută, a devenit în câteva zile o marfă foarte căutată. Statele Unite au relaxat unele sancțiuni, permițând unor cumpărători importanți, precum India, să achiziționeze petrol rusesc. Totodată, creșterea puternică a prețurilor la petrol și gaze naturale va duce direct la profituri mai mari pentru producătorii ruși.
În plus, petrolul rusesc nu mai este vândut cu discount ca înainte. În unele cazuri este vândut chiar mai scump decât prețul de referință mondial (Brent). "Cu cât acest conflict va dura mai mult, cu atât lumea se va baza mai mult pe petrolul rusesc și pe produsele rafinate din Rusia", a explicat Naveen Das, analist la compania de date de transport maritim Kpler.
Putin profită de criza energetică și amenință Europa cu oprirea gazului
Ba mai mult, răsturnarea situației i-a oferit lui Vladimir Putin oportunitatea să amenințe că va opri livrările de gaz natural către Europa înainte de termenul stabilit de europeni pentru a renunța complet la gazul rusesc, inclusiv gazul natural lichefiat (LNG).
"Se deschid acum și alte piețe. Dacă ne vor închide în una sau două luni, nu ar fi mai bine să oprim noi acum și să ne orientăm către țări care sunt parteneri de încredere?", a spus Putin miercuri la televiziunea de stat. Vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că războiul din Iran a crescut cererea pentru produsele energetice rusești.
În ianuarie, veniturile Rusiei din petrol și gaze au fost la cel mai scăzut nivel din iulie 2020 încoace. Însă acum, prețurile mai mari la petrol ar putea reduce presiunea asupra bugetului și ar putea scoate economia rusă din stagnare, estimează WSJ.
Petrolul Brent a depășit luni 100 de dolari barilul și a continuat să urce, atingând chiar la un moment dat nivelul de 119,50 de dolari barilul. După zvonurile privind o intervenție coordonată pe piață a celor mai mari economii ale lumii, cotația țițeiului european a mai scăzut ușor, dar a rămas aproape de 110 dolari barilul. Din momentul în care președintele Donald Trump a ordonat atacul asupra Iranului, petrolul s-a scumpit şi cu aproximativ 60%.
În mod normal, astfel de creșteri ar avantaja toți producătorii. Însă blocarea strâmtorii Ormuz înseamnă că principalii rivali ai Rusiei din regiune nu pot profita de această situație. Pentru a reduce impactul conflictului asupra pieței petroliere și asupra prețurilor la pompă, SUA au relaxat vineri anumite sancțiuni impuse Rusiei.
Departamentul Trezoreriei a acordat o derogare de 30 de zile pentru a permite Indiei, țară ale cărei importuri de petrol depind în proporție de aproximativ 40% de Strâmtoarea Ormuz, să cumpere petrol rusesc blocat pe mare. De asemenea, a emis o autorizație care permite tranzacții cu filiala germană a companiei Rosneft, menținând astfel deschisă o rafinărie importantă de lângă Berlin.
Totuși, aceste măsuri nu au calmat piețele. Prețul petrolului a crescut puternic din cauza temerilor că blocajul din Golful Persic va provoca un deficit major de petrol la nivel global. Marii importatori de energie din Golf, precum India, Japonia și Coreea de Sud, încearcă acum să găsească rapid alte surse de aprovizionare, ceea ce oferă Rusiei o nouă influență pe piață.
Europa se vede nevoită să concureze cu Asia
În plus, Europa se vede nevoită să concureze cu Asia pentru transporturile de gaz lichefiat. Unele rafinării din India au primit în ultimele zile petrol rusesc la un preț cu 1-5 dolari peste prețul țițeiului Brent, spre deosebire de luna februarie, când era vândut şi cu reduceri de peste 10 dolari.
În prezent, petrolierele și navele cu LNG nu pot intra sau ieși din Golful Persic, zonă prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Săptămâna trecută aproximativ 130 de milioane de barili de petrol rusesc se aflau pe mare, o cantitate mai mare decât toate importurile săptămânale ale Chinei și Indiei la un loc, potrivit Kpler.
Situația din Golf a reaprins temerile în Europa legate de sursele de energie. După ce s-a decuplat de Rusia, Europa a încercat să își diversifice importurile, apelând mai mult la SUA și la Orientul Mijlociu. Chiar dacă Uniunea Europeană importă mai puțin de 10% din necesarul de LNG din Qatar, întreruperile de acolo au declanșat o competiție între cumpărătorii europeni și cei asiatici. Pentru că țările din Asia sunt dispuse să plătească mai mult, mai multe nave cu LNG care se îndreptau în ultimele zile spre Europa au făcut cale întoarsă pentru a duce gazul lichefiat în Asia.
Unele voci din Europa cer regândirea relaţiei energetice cu Rusia
Această combinație de factori face ca amenințarea lui Putin de a opri complet livrările de gaz către Europa să fie mult mai serioasă decât înainte, chiar și dacă ele reprezintă doar aproximativ 13% din importurile europene de gaz și LNG. Unii europeni se tem că, dacă Golful Persic rămâne blocat pentru o perioadă lungă, presiunea energetică ar putea forța Europa să își regândească poziția dură față de reluarea relațiilor energetice cu Rusia.
"Actuala criză din Orientul Mijlociu a ridicat întrebări în anumite cercuri despre dacă ar trebui sau nu să ne întoarcem la Rusia", a explicat Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie. El a avertizat însă că aceasta ar fi o greșeală.
Prețurile gazelor în Europa au înregistrat luni o creștere şi de aproape 30%, ajungând la 69 de euro pe megawatt-oră, apoi s-au stabilizat la 61 euro/MWh. Sunt încă departe de nivelul de aproximativ 300 de euro atins în 2022. Renunțarea la planul de eliminare treptată a gazului rusesc ar fi "un dezastru politic", a declarat analistul Martin Senior, expert în piața gazelor și LNG din Europa.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
