Rusia şi Ucraina pun condiţii pentru întâlnirea Putin-Zelenski. Trump le transmite să se înţeleagă între ele
România ar putea fi o piesă cheie în puzzle-ul acordului de pace din Ucraina. Liderii europeni cer Statelor Unite să trimită avioane de luptă F-35 în ţara noastră, ca parte a garanţiilor de securitate oferite Kievului. Un posibil acord de pace pare însă tot mai departe, după ce Moscova a respins ideea trupelor occidentale în Ucraina. Peste noapte, vestul ţării a fost ţinta unuia dintre cele mai puternice bombardamente din ultimul an.
Mai mulţi lideri europeni vor ca președintele Donald Trump să aprobe trimiterea în România de avioane F-35 ale SUA, drept una dintre garanțiile de securitate pe care Occidentul e dispus să le ofere Ucrainei. Ideea a fost discutată la Washington de şefii de stat major din Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franța, Finlanda și Italia, scrie cotidianul The Times. Preşedintele american a refuzat din start ideea ca trupele americane să fie trimise în Ucraina, aşa că şefii militari europeni au găsit această soluţie.
Cum ar putea ajunge avioanele de luptă F-35 în România
Sunt două scenarii prin care avioanele de luptă F-35 ar putea ajunge în ţara noastră. Ori sunt trimise direct din Statele Unite, care operează în prezent peste 600 de astfel de aeronave. Ori sunt dislocate din Marea Britanie. Acoloe sunt singurele două escadrile americane de F-35 din toată Europa. În ambele situaţii, supersonicele ar urma să fie operate la baza Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa.
Dacă vorbim despre capacităţi, F-35 este un avion de luptă multirol de generaţia a cincea. Extrem de performant. Este dotat cu senzori avansaţi şi capabil de schimb de informaţii criptate în timp real cu alte avioane sau cu baza. F-35 poate atinge o viteză maximă de 2.000 de kilometri pe oră, adică aproape de două ori viteza sunetului.
Pe lângă avioane de luptă, ţările europene mai vor asigurări că Ucraina va putea folosi în continuare sateliţii americani pentru a strânge informaţii. În plus, Washingtonul să furnizeze Kievului rachete pentru apărarea aeriană. O altă cerinţă este instituirea unor zboruri de supraveghere aeriană la Marea Neagră.
Desfăşurarea de trupe pe teritoriul Ucrainei, inacceptabilă pentru Kremlin
Europa ar uma să contibuie cu mii de militari, plasaţi în spatele liniei frontului. Marea Britanie, Franţa, Canada şi Cehia se oferă să trimită trupe pe teren. Kremlinul spune că ideea este inacceptabilă, deşi a fost iniţial de acord cu garanţiile de securitate.
"Ucraina vrea să primească garanții din partea Occidentului pentru păstrarea regimului actual pe o parte din teritoriul fostei Republici Soscialiste Sovietice Ucrainene, care are un caracter deschis neonazist, rusofob, agresiv!" a spus ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov.
Rusia trage de timp şi continuă să atace Ucraina
În plus, Putin nu vrea să se vadă faţă în faţă cu Zelenski decât dacă detaliile sunt, mai întâi, reglate de experţi. Liderul de la Kiev pune şi el condiţii. În termen de zece zile, să ştie exact care sunt garanţiile oferite de aliaţi şi abia apoi să participe la summit. La Washington, Trump a anunţat că face un pas în spate şi lasă organizarea în seama Ucrainei şi Rusiei.
"Preşedintele şi cu mine am prefera să fie organizată o întâlnire oricum. Nu trebuie să rezolvi fiecare problemă şi, uneori, liderii care stau faţă în faţă pot depăşi blocajul pe care echipele lor nu au avut abilitatea să îl depăşească" a mai spus vicepreşedintele american JD Vance.
Până atunci, Ucraina îşi pregăteşte singură apărarea. Armata a testat o rachetă cu o rază de acţiune de 3.000 de kilometri, care poate transporta un focos de o tonă.
Peste noapte, Rusia a atacat vestul Ucrainei cu peste 600 de drone şi rachete balistice şi de croazieră. Bilaţul - un mort şi peste 20 de răniţi. O fabrică americană care producea brăţări de fitness şi aparate de cafea a fost total distrusă.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
