Un important lider european cere ca UE să reia relaţiile cu Rusia pentru acces la energie ieftină

Premierul belgian Bart De Wever vrea ca Uniunea Europeană să-şi "normalizeze relaţiile cu Rusia" pentru a avea din nou acces la energie mai ieftină, poziţie în contrast cu cea a UE de a exercita presiune maximă asupra Moscovei pentru a susţine Ucraina în războiul cu Rusia şi pe această cale, nu doar prin ajutor economic şi militar, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres. 

"Întrucât noi nu reuşim să reprezentăm o ameninţare pentru (preşedintele rus Vladimir) Putin trimiţând arme Ucrainei şi nu putem asfixia economic Rusia fără sprijinul SUA, ne mai rămâne o singură metodă: să ajungem la un acord" cu Rusia, a explicat premierul Bart De Wever într-un interviu acordat ziarului belgian L'Echo. "Este necesar să ne reînarmăm şi să ne remilitărizăm frontierele. În acelaşi timp, trebuie să normalizăm relaţiile cu Rusia şi să recuperăm accesul la energie ieftină", a adăugat şeful guvernului belgian.

Există lideri europeni care şi-au exprimat acordul cu această poziţie, dar "niciunul nu îndrăzneşte să o spună cu voce tare", a remarcat el. În opinia sa, "trebuie pus capăt conflictului (din Ucraina) în interesul Europei, fără a fi naivi în privinţa lui Putin".

Declaraţiile şefului guvernului belgian survin după ce Statele Unite au anunţat relaxarea temporară a sancţiunilor asupra petrolului rusesc, pe fondul perturbării aprovizionării cu petrol în contextul războiului din Orientul Mijlociu, o măsură care îngrijorează UE, întrucât aceasta consideră că Rusia va obţine venituri suplimentare cu ajutorul cărora îşi va putea finanţa armata.

Întrebat despre aceste declaraţii ale premierului belgian, comisarul european pentru energie şi locuinţe, Dan Jurgensen, a amintit luni că UE a decis deja "că nu doreşte să importe energie rusească". Este "extrem de important" ca UE să continue pe această cale, a susţinut acelaşi comisar european, invocând drept argumente că blocul comunitar "nu poate ajuta indirect la finanţarea războiului ilegal al Rusiei" şi nici nu trebuie să-i permită lui Putin să folosească din nou energia ca "armă" sau instrument de şantaj.

Ministrul de externe belgian, Maxime Prevot, s-a distanţat şi el de şeful guvernului din care face parte, estimând că, deşi dialogul cu Rusia este necesar, "acesta nu este acelaşi lucru cu normalizarea" relaţiilor, iar aici este o "diferenţă esenţială". Totuşi, atât premierul De Wever cât şi ministrul de externe Prevot au subliniat că sprijinul Belgiei pentru Ucraina se menţine intact.

Premierul Bart De Wever a blocat la sfârşitul anului trecut un plan al Comisiei Europene de confiscare a activelor ruseşti blocate în UE în urma sancţiunilor impuse Rusiei şi de a finanţa cu aceste active un aşa-numit "împrumut de reparaţii" de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Majoritatea acestor fonduri sunt depozitate în Belgia, ţară care ar fi fost astfel prima expusă posibilelor represalii ale Moscovei.

Prin urmare, Comisia Europeană şi liderii europeni au renunţat la acest plan şi au ales ca alternativă finanţarea acestui împrumut prin emiterea de datorie comună. Împrumutul de 90 de miliarde de euro va fi garantat de bugetul UE, adică de statele membre, iar Ucraina va trebui să-l ramburseze numai dacă Rusia îi va plăti "reparaţii de război", lucru greu de presupus că se va întâmpla.

Trei dintre statele UE, respectiv Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia, au cerut şi au obţinut o scutire de la participarea la mecanismul de garantare a împrumutului, ameninţând că în caz contrar l-ar putea bloca prin veto. Premierul ungar Viktor Orban a estimat că acest împrumut nu va fi niciodată rambursat de Ucraina, caz în care statele UE garante vor trebui să-l plătească în final. Împrumutul este deocamdată blocat, în urma unui veto opus tot de Orban ca represalii faţă de oprirea fluxului de petrol rusesc prin secţiunea ucraineană a conductei Drujba

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰