Ziua Z pentru Artemis 2. Miercuri spre joi se lansează prima misiune cu echipaj uman spre Lună după 50 de ani
După jumătate de secol de la ultimul zbor cu echipaj uman spre Lună, vom fi din nou martorii unui moment istoric: trei bărbaţi şi o femeie vor porni miercuri (joi, la 01:24, ora României) într-o aventură selenară de 10 zile, care va marca începutul unui nou capitol în istoria explorării spaţiale americane.
Misiunea Artemis 2 este programată pentru lansare de la legendarul Centru spaţial Kennedy din Florida, miercuri (joi, 01:24, ora României), avându-i la bord pe americanii Reid Wiseman, Victor Glover şi Christina Koch şi pe canadianul Jeremy Hansen.
Aici puteți urmări LIVE lansarea misiunii Artemis 2:
"N-am mai văzut niciodată așa ceva"
"Abia aşteptăm, n-am mai văzut niciodată aşa ceva", a exclamat pentru AFP Melinda Schuerfranz, o pensionară americană care intenţionează să urmărească marea lor plecare de pe o plajă situată în apropiere.
Acest entuziasm pentru un program care a costat zeci de miliarde de dolari şi a acumulat ani de întârziere contrastează cu indiferenţa de până acum a multor americani faţă de reeditarea unei realizări tehnologice atinsă deja în timpul Războiului Rece.
Misiunea Artemis 2 va dura 10 zile
Timp de aproximativ zece zile, cei patru astronauţi se vor aventura în jurul satelitului natural al Pământului, pe care îl vor orbita, dar pe care NU vor aseleniza, la fel ca misiunea Apollo 8, în 1968. Dacă totul merge bine, ei vor stabili un record călătorind mai departe de Pământ decât orice fiinţă umană.
O versiune ulterioară a imensei rachete alb-portocalie, cu o înălţime de 98 de metri şi de unică folosinţă, va transporta astronauţi pe suprafaţa Lunii până în 2028, înainte de sfârşitul mandatului lui Donald Trump. În anii următori, este planificat un proiect de bază selenară, un pas înainte în explorarea planetei Marte.
"Sperăm sincer ca această misiune să marcheze începutul unei ere în care toată lumea (...) poate privi Luna şi o poate considera o destinaţie în sine", a insistat Christina Koch, prima femeie care va participa la un zbor selenar. Colegii săi, Victor Glover şi Jeremy Hansen, vor deveni primul bărbat de culoare, respectiv primul non-american care vor călători spre Lună.
Mize geopolitice și științifice
Numită în onoarea lui Apollo, această misiune va avea loc sub presiunea implicită a Chinei, care îşi propune să păşească pe Lună până în 2030.
Între mizele geopolitice, strategice şi ştiinţifice, motivele pentru revenirea pe Lună sunt numeroase, a subliniat astronautul canadian Joshua Kutryk într-o declaraţie pentru AFP. Aceasta arată, însă, şi faptul "că suntem capabili încă să ne ridicăm la înălţimea acestui tip de provocare, să realizăm lucruri cu adevărat dificile", a subliniat el.
O misiune riscantă
Aventura va fi, într-adevăr, riscantă. Nava spaţială nu a transportat niciodată pe nimeni şi trebuie să ajungă pe Lună, la peste 384.000 de kilometri de Pământ, de o mie de ori mai departe decât Staţia Spaţială Internaţională (ISS). "Fiecare trebuie să se asigure că îşi îndeplineşte sarcinile la perfecţie", altfel consecinţele ar putea fi fatale, a subliniat Peggy Whitson, fostă astronaută a NASA.
În cazul unei probleme tehnice de ultim moment sau al unor condiţii meteorologice nefavorabile, ceea ce nu este neobişnuit în Florida, lansarea ar putea fi amânată pentru zilele următoare.
Agenţia spaţială americană îşi asumă un mare risc. Obiectivul său de a reveni pe Lună în 2028 suscită îndoieli în rândul experţilor, deoarece astronauţii vor avea nevoie de un modul de aselenizare care este încă în curs de dezvoltare de către companiile miliardarilor Elon Musk şi Jeff Bezos.
NASA speră să reproducă miracolul misiunii Apollo 8
Între timp, NASA speră să reuşească să reproducă miracolul misiunii Apollo 8, care, în ajunul Crăciunului din 1968, a oferit un rar moment de comuniune şi speranţă, după un an marcat de revolte rasiale, războiul din Vietnam şi asasinarea lui Robert F. Kennedy şi a lui Martin Luther King. Un miliard de persoane au urmărit la televizor călătoria echipajului format din Frank Borman, Jim Lovell şi Bill Anders.
Cei trei, care au imortalizat celebrul "Răsărit al Pământului", au "salvat anul 1968", după cum spunea o americancă la acea vreme. Cincizeci şi opt de ani mai târziu, în timp ce ţara traversează o nouă perioadă marcată de diviziuni şi incertitudini, echipajul misiunii Artemis 2 va căuta, la rândul său, să inspire.
"Vă garantez că, anul acesta, veţi vedea mai mulţi copii deghizaţi în astronauţi de Halloween decât aţi văzut de mult timp încoace", a promis săptămâna trecută şeful NASA numit de Donald Trump, Jared Isaacman.
Cine sunt astronauții care vor zbura spre Lună
Christina Koch, o ingineră care deţine deja recordul pentru cel mai lung zbor spaţial neîntrerupt efectuat de o femeie, a fost desemnată ca specialist de misiune, alături de Victor Glover, aviator al Marinei americane, care a fost desemnat pilot al misiunii Artemis II. Glover, care a făcut parte din cel de-al doilea zbor cu echipaj al unei capsule SpaceX Crew Dragon, va deveni primul astronaut de culoare trimis vreodată într-o misiune lunară.
De asemenea, Jeremy Hansen este primul canadian ales vreodată pentru un zbor spre Lună, în calitate de specialist de misiune. Americanul Reid Wiseman, un veteran al Staţiei Spaţiale Internaţionale, a fost numit comandant al misiunii Artemis II.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
