Câteva cifre incredibile. Ce se întâmplă cu sute de milioane de tone de mâncare în fiecare an

În fiecare an, românii risipesc 2,2 milioane de tone de mâncare.

7,5 milioane de oameni mor anual de foame la nivel mondial. Dacă cele 2,2 milioane de tone de mâncare ar putea fi împărțite, ipotetic, persoanelor care suferă de forme severe de inaniție, românii ar putea salva de la moarte cele 7,5 milioane de persoane, care ar primi, fiecare, câte 300 de kg de alimente în fiecare an.

Cifrele ne arată amploarea unui fenomen prin care sute de milioane de tone de alimente sunt pur și simplu aruncate la gunoi în fiecare an în întreaga lume.

Cifrele sunt înspăimântătoare

Iată câteva cifre statistice care demostrează că risipa de hrană este o problemă uriașă care afectează întreaga planetă:

1. O treime din alimentele produse pentru hrana oamenilor (1,3 miliarde de tone) este pierdută sau aruncată în fiecare an;

2. Alimentele pierdute și aruncate la gunoi costă 680 de miliarde de dolari în țările dezvoltate și 310 miliarde de dolari în țările aflate în curs de dezvoltare;

3. Fructele și legumele înregistrează cea mai mare rată de risipă;

4. Anual se pierde 30% din cantitatea de cereale, 40%-50% din cantitatea de fructe și legume, 20% din cantitatea de semințe oleaginoase, carne și produse lactate și 35% din cantitatea de pește;

5. În fiecare an, consumatorii din țările puternic dezvoltate risipesc 222 milioane de tone de hrană, echivalentul întregii producții de hrană din statele din Africa subsahariană;

6. Cantitatea de hrană risipită anual este echivalentă cu o jumătate din cantitatea totală de cereale produse în acest interval de timp;

7. Locuitorii statelor din Europa și America de Nord aruncă la gunoi, anual, între 95 și 115 kg de alimente pe cap de locuitor, în timp ce locuitorii din Africa subsahariană risipesc 6-11 kg de hrană anual;

8. În țările aflate în curs de dezvoltare, 40% din pierderile de alimente au loc la nivelul de post-colectare și de procesare, în timp ce în țările dezvoltate peste 40% din pierderi au loc la nivelul distribuitorilor și consumatorilor;

9. Alimentele pierdute sau aruncatela gunoi în America Latină ar putea hrăni 300 de milioane de oameni;

10. Alimentele pierdute sau aruncate în Europa ar putea hrăni 200 de milioane de oameni;

11. Alimentele pierdute sau aruncate în Africa ar putea hrăni 300 de milioane de oameni;

12. Dacă doar un sfert din alimentele risipite la nivel mondial ar putea fi salvate, ele ar fi suficiente pentru a hrăni 870 de milioane de oameni.

Ce putem face pentru a nu mai risipi alimentele

Primul lucru pe care îl putem face pentru a nu mai risipi alimentele este planificarea rațională a cumpărăturilor, care să fie în acord cu nevoile reale de consum. În acest fel evităm situațiile în care frigiderul este supraîncărcat, iar unele alimente rămân neconsumate și ajung să se altereze.

În al doilea rând, ne-am putea gândi să achiziționăm un frigider sau o combină frigorifică performantă. Spre exemplu, combinele frigorifice de la beko.ro conțin compartimentul EverFresh+, care împiedică ofilirea verdețurilor și a fost proiectat pentru păstrarea vitalității legumelor. Compartimentul reglează nivelul umidității la interior, iar durata de conservare a alimentelor este de trei ori mai mare.

Foto: Creative Commons

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰