Tradiții, obiceiuri şi superstiţii în prima zi de Paște. Ritualuri pentru sănătate și belșug în Duminica Învierii Domnului

Învierea Domnului a avut loc în primele ore ale duminicii, după cum aflăm din sinaxarul din ziua Sfintelor Paști. Iar Învierea Domnului, așa s-a petrecut: La miezul nopții, pe când străjerii păzeau mormântul, pământul s-a cutremurat și un înger s-a pogorât și a răsturnat piatra de pe mormânt. 

Ostașii, văzând aceasta, s-au înspăimântat și au fugit; numai după aceea s-a petrecut venirea femeilor la mormânt, sâmbătă după miezul nopții, aproape de revărsatul zorilor. Învierea a cunoscut-o întâi Maica lui Dumnezeu, care, după cum grăiește Evanghelia de la Matei, ședea la mormânt împreună cu Maria Magdalena.

Tradiții și obiceiuri în prima zi de Paște 

Conform tradiției, în prima zi de Paște, după ce vin de la slujba de Înviere, credincioșii ar trebui să ciocnească un ou și să mănânce o bucățică de pască. Se spune că așa vor fi tot anul, sănătoși ca oul și curați ca pasca. După credința populară, e bine să ții minte cu cine ai ciocnit oul prima dată, pentru că, dacă din întâmplare te rătăcești printr-o padure, trebuie să-ți amintești cu cine ai ciocnit oul de Paști și imediat găsești drumul. Băiatul, dacă vrea să ciocneasca oul cu o fată, îl încearcă să vadă dacă este tare, ciocnindu-l ușor de frunte. Fata încearcă oul băiatului în dinți, scrie crestinortodox.ro. În Duminica Învierii se spune ca nu e bine să dormi, că-ți ia strigoiul anafura dintre dinți, o vinde diavolului și nu mai ai noroc în casă.

Ouăle se ciocnesc după un anumit ritual

Tot în prima zi de Paște, obiceiul este să purtăm haine noi, iar dimineața, înainte de a se așeza la masă, credincioșii să facă ritualul spălării pe față. Într-un vas se pune apă rece, un ou roșu și un ban de argint, iar cu această apă toate persoanele din casă se spală pe față. Se spune că cei ce se spală cu această apă vor fi rumeni în obraji ca oul, tari ca banul si vor avea noroc. Apoi membrii familiei se asează la masă, gustând mai întâi din ouale și pasca sfințite. După ce își potolesc foamea, ciocnesc câte un pahar de băutură. Ouăle se ciocnesc după un anumit ritual: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de un comesean, în timp ce rostește cunoscuta formulă „Hristos a Înviat!”, la care se răspunde cu: „Adevărat a Înviat!”. Se crede că, făcând acest lucru, membrii familiei se vor vedea și pe lumea cealaltă. 

Ritualul fetelor în Maramureş, pentru a avea parte de prosperitate

În dimineaţa de Paşte e bine să priveşti prima dată într-o cofă cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea bună în restul anului. De asemenea, flăcăii şi fetele se uită în fântână pentru ca să fie curaţi şi frumoşi ca apa de izvor. În Maramureș, pentru a avea parte de prosperitate, înainte de a merge la Liturghia din prima zi de Paşte, fetele se spală cu apă rece de fântână, în care sunt așezate un ou roșu, busuioc și un bănuț de argint. Apoi, odată ce au prins roșu în obraj, se șterg cu un prosop tradițional. În zona Lăpușului, acesta se numește ştergar şi trebuie să fie nou.

În unele părţi din Transilvania, în ziua de Paşte, fetele se spălau cu apă de la moară, de pe roata morii, să fie frumoase. Tot prin aceste locuri feciorii ţineau toaca pe un deal şi o păzeau zi şi noapte. Alţii se străduiau să o fure. Dacă o furau, feciorii trebuiau să dea bani grei pentru răscumpărare. Toaca se păzea de joi până luni, la ieşirea din biserică iar, în timpul acesta, flăcăii erau cinstiţi cu mâncare şi băutură. Apoi se făcea joc şi toţi coborau în centrul satului. Înainte mâncau pe câmp, în zilele noastre se duc la casele rudelor. Petrecerea ţine până marţi, când toţi se întorc la casele lor.

Bricelatul, obicei în prima zi a Paștelui

Tot în Transilvania s-a practicat, în prima zi a Paștelui, Bricelatul. Flăcăul care a ieșit primul la arat îi pedepsea pe toți cei care greșiseră în vreun fel în postul care trecuse, bătându-i la tălpi cu un băț numit vergel. Obiceiul se termină cu o petrecere, repetată și în celelalte zile ale Paștelui. 

Fetele și flăcăii obișnuiesc în dimineața primei zile de Paște, înainte de răsăritul soarelui și fără a fi văzuți de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare spre a fi "iuți, sprinteni, ușori, sănătoși, harnici și iubiți". De Paşte, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi.

Există credinţa că cine moare în ziua de Paşte sau în Săptămâna Luminată merge direct în Rai, fiindcă în această zi uşile Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise.

Ouăle de Paşti apără de ghinioane

Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşte şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.

Tradiția din bătrâni spune că dacă oul pe care îl ciocniţi are două gălbenuşuri, e semn că vă veţi căsători curând. De asemenea, ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria. Dacă de Paşte se aşează o bucăţică de fier sub prag, va reprezenta protecţie pentru casă. Dacă prima persoană care îţi intră în casă de Paşte este bărbat, vei avea noroc tot anul. 

Copiii născuţi în prima zi de Paşte au noroc toată viaţa.

Când pică Paştele în următorii ani

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.

Paştele Ortodox pică în acest an pe data de 5 mai

Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie

Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie

Paștele Ortodox 2027 – 2 mai

Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie

Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie

Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰