Video Analist, despre planul B al lui Nicuşor Dan: Al doilea premier desemnat vine cu un potenţial de şantaj

• Refuzuri pe bandă rulantă pentru Tomac
• Interviu acordat de Andrei Ţăranu lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte

La Cotroceni există şi un plan B, dacă Eugen Tomac nu reuşeşte ecuaţia. Ar urma să fie desemnat Radu Burnete, actuala propunere de vicepremier pe Economie, şi eventual chiar păstraţi aceiaşi miniştri în cabinet, spun surse politice. Spre Cotroceni şi-au îndreptat, însă, săgeţile atât Călin Georgescu, apărut pe treptele Judecătoriei unde avea termen pentru propagandă legionară, care le-a transmis parlamentarilor "să se ridice şi să-l suspende pe Nicuşor Dan pentru maniera sfidătoare în care a propus Guvernul", cât şi liderul AUR George Simion, care a preluat rapid teza şi a făcut sondaj pe Facebook pentru suspendare. Eugen Tomac a răspuns că "Rusia vrea să vadă România instabilă", când a fost întrebat despre demersul celor doi.

Refuzuri pe bandă rulantă pentru Tomac

La partenerii AUR în moţiunea de cenzură, PSD, încă e indecizie. Social-democraţii încă nu sunt convinşi să îl susţină pe Eugen Tomac, deşi i-au pus în braţe condiţiile pe care ar trebui să le îndeplinească pentru a ajunge la Palatul Victoria. Cel puţin pe surse vor să acrediteze ideea că sunt în reflecţie, 50-50 sunt şansele de guvernare. La PNL şi USR nu s-a schimbat nimic. Nici nu se gândesc să-l sprijine pe Tomac, pentru că guvernul său tehnic ar fi infiltrat de PSD. 

Iar când ţara arde, PSD se piaptănă. Liderul PSD Alfred Simonis a creat un nou conflict cu cei din USR, însă nu pe teme politice, aşa cum ne-am aştepta în această perioadă. Social-democratul i-a criticat pe cei din USR pentru modul în care se îmbracă, pentru că nu sunt atât de eleganţi cum ar trebui să fie. "Se încalţă cu galoşi", le-a reproşat acesta.  Replica lui Dominic Fritz nu s-a lăsat aşteptată. Preşedintele USR i-a explicat, într-o postare pe Facebook, că părinţii lui au fost mult mai interesaţi să investează în educaţia sa şi nu în vestimentaţie şi accesorii. 

Vă reamintesc că liderii PSD au fost în permanenţă puşi sub lupă prin raportul salariilor pe care le câştigă versus accesoriile purtate. Sorin Grindeanu şi-a ascuns ceasul înainte de o conferinţă de presă de pe autostradă, sub pretextul că îl deranja, Marcel Ciolacu a salvat o pisică dintr-un copac într-un pulover de caşmir de 4000 de euro şi recunoştea că are pantofi de 700 de euro, iar şeful CFR, numit de social-democraţi, a fost surprins cu ceasuri cu valoare între 100.000 şi 300.000 de euro, ceasuri despre care a spus, însă, că sunt fake-uri din bazarele turceşti.

Dincolo de războiul galoşilor, Eugen Tomac a rămas în tranşeele negocierilor cu partidele rămase. A început cu UDMR, moment în care încrederea care îl cuprinsese cu o zi înainte a început să se clatine. Kelemen Hunor a declarat că nu vede de ce ar susţine un Guvern din care formaţiunea sa lipseşte. Ar face-o doar dacă ar suferi de masochism politic, conform declaraţiilor sale. În plus, premierul desemnat s-a prezentat în faţa UDMR fără să aibă o listă completă de miniştri şi fără să prezinte un program de guvernare. 

Următoarele negocieri n-au fost mai de bun augur pentru Eugen Tomac, pentru că, potrivit surselor Observator, minorităţile naţionale sunt de asemenea în dubiu dacă să îi acorde sprijinul. A urmat, însă, negocierile cu grupurile parlamentare PACE si Uniţi pentru România, căruia i s-a alăturat recent fostul premier Victor Ponta. Acesta i-a transmis premierului desemnat că ar fi avut mult mai mult succes şi putere de negociere la întâlniri, dacă ar fi fost însoţit de 2-3 posibili miniştri ai viitorului său cabinet. 

Una peste alta, nici Uniţi pentru România nu pare dornic să îl susţină pe Eugen Tomac. Iar Grupul Pace îi reproşează tandemului Nicuşor Dan - Eugen Tomac nominalizarea la Cultură a lui Adrian Papahagi pentru că l-a criticat pe Donald Trump şi l-a numit senil.În aceste condiţii, premierul desemnat mai încearcă o rundă de negocieri, după care se va prezenta în faţa preşedintelui Nicuşor Dan pentru concluzii.

Interviu acordat de Andrei Ţăranu lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte

Am analizat întreaga situaţie alături de Andrei Ţăranu, politolog, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. 

Marius Pancu: Domnule Ţăranu, "să nu fim mai catolici decât Papa", spune Eugen Tomac. Cât catolicism este în Guvernul acesta tehnic pe care îl propune domnia sa și cât e, de fapt, influență politică mascată?

Andrei Ţăranu: Nu-mi dau seama câtă influență politică mascată, având în vedere că în România aproape totul este legat de politică și cei care sunt propuși miniștri, iată, cei care vin din apropierea președintelui, chiar dacă nu au avut cine știe ce multă activitate politică, sunt implicit în zona politică prin această activitate de consiliere a președintelui. Alții au fost consilieri prin diverse guverne, cum a fost domnul Ionaş la Hrebenciuc, sau alții, astfel încât e foarte greu să construiești guverne care să fie 100% tehnocratice. Am avut, vă aduceți aminte, Guvernul Cioloş care avea tot așa o structură foarte interesantă. Pe de o parte, foarte mulți miniștri și secretari de stat care veneau din societatea civilă, dar la nivelul structurilor de vice-prim-miniştri, domnul Dâncu și alții veneau direct din politică, din partidele mari. Ideea asta, că poți să construiești guverne apolitice care să fie conduse de un prim-ministru fost președinte de partid mic, care nici nu a intrat în Parlament și care să obțină și susținerea Parlamentului, pare mai degrabă utopică. Însă a fost o încercare a președintelui de a construi măcar o primă tentativă de formulă de guvernare, o formulă, repet, insolită, care nu cred că a mai fost vreodată găsită prin Europa sau în altă parte. 

Marius Pancu: Culmea e, însă, că și a doua formulă de guvernare, o spun, pe de o parte, sursele politice, dar a confirmat-o și Dominic Fritz, în declarațiile de după consultările de ieri, ar merge pe aceeași formulă, tot cu un premier desemnat din rândul așa-numiților independenți de partidele mari, din grupul tehnocraților, chiar consilieri ai preşedintelui, aflăm pe surse, și mai vine azi o informație, tot pe surse, că ar putea fi păstrată chiar componența guvernului pe care o vedem în aceste zile la nivel de miniștri. Ce fel de strategie e asta? 

Andrei Ţăranu:  E greu de crezut că va fi păstrată în totalitate aceeași componență. Și, din nou, va fi interesant cine va fi cel de-al doilea nume. Sigur însă că aici președintele... 

Marius Pancu: Asta, o secundă, pornind de la permisa, pariul dumneavoastră este că nu trece Eugen Tomac. 

Andrei Ţăranu: Pariul meu ... așa cum arată în acest moment, după refuzul PNL-USR-UDMR și o susținere încă ambiguă din partea PSD, domnul Tomac nu am văzut să obțină o susținere din partea măcar a unui grup parlamentar. Deci e greu de crezut că domnnia sa va reuși mâine să îi convingă cu altceva. Mai ales că înțeleg că mâine totuși va pune un program politic pe masă, ceea ce e mult mai important decât numele miniștrilor. Dar, ca să ne întoarcem, cel care va fi prim-ministru propus a doua oară vine cu o totul altă structură. Mai degrabă, să-i spunem, cu un potențial de șantaj. Dacă și a doua nominalizare nu este un succes, atunci președintele poate dizolva Parlamentul și trece la alegeri anticipate. E adevărat că președintele a spus că nu își dorește alegeri anticipate, dar poate să forţeze Parlamentul astfel încât acesta să fie puțin mai culant cu cea de-a doua nominalizare, în măsura în care, sigur, intrarea într-un proces de alegeri anticipate nu cred că, în momentul ăsta, convine nimănui. Unu, vine vara, deci e foarte greu să faci campanie electorală în această perioadă. În al doilea rând, partidele politice nu sunt pregătite pentru campanie electorală. E o campanie care costă. Și în al treilea rând, nu știu dacă în urma acestei campanii chiar se obține o majoritate stabilă sau mai degrabă se obține o formulă, sigur, diferită de ceea ce este în Parlament, dar tot așa fragmentată. Pentru că alegerile anticipate ar putea să pornească un proces de ceea ce numim noi "bulgarizare". Adică, faptic, să nu se poată constitui un guvern şi să stăm în guverne interimare după guverne interimare, iar o dată la șase luni să avem din nou alegeri anticipate. Vă aduceți aminte că Bulgaria, până la venirea lui Radev, a avut cinci alegeri în timp de patru ani. Practic, o dată la șase luni au fost alegeri în Bulgaria. Asta nu cred că își poate permite România în acest moment, având în vedere situația economică, situația securitară, tot ceea ce se întâmplă nu doar în Europa, ci și la nivelul întregii lumi. Deci o instabilitate, pe lângă instabilitatea funciară pe care o avem, cred că ne-ar dăuna extrem de mult. 

Marius Pancu: Bun, vorbeați de acest scenariu în care există un potențial de șantaj cu al doilea premier desemnat. Dacă se ajunge în situația asta în care avem un alt personaj propus de Nicuşor Dan, se redeschide și falia din PNL, odată cu noua desemnare și cu potențialul de șantaj pe care îl amintiți dumneavoastră? Adică se redeschide potențialul de sciziune în PNL și de debarcare al lui Bolojan cu tot cu aceste convingeri de la care nu vrea să se abată? 

Andrei Ţăranu: Nu-mi dau seama. Acum va depinde foarte mult de ce poziție va lua președintele PNL-ului, domnul Bolojan. Adică, în ultimă instanță, va putea să folosească termenul de interes național. L-am văzut deja pe domnul Tomac folosind acest lucru, spunând că avem nevoie de stabilitate și cine nu este pentru stabilitate în România, de fapt, nu mai este pro-occidental. Deci, genul ăsta de retorică fiți convins că va reîncepe și va fi extrem de puternic venind dinspre Cotroceni și dinspre alte partide care vor spune că, totuși, interesul României este să aibă un guvern stabil, oricine ar fi conducătorul acestui guvern. Aici cred că este potențialul pe care îl are președintele. Repet, nu știu și nu cred că domnia sa chiar își dorește să pornească procesul alegerilor anticipate, dar are, după a doua nominalizare, și această putere, și această capacitate, și această posibilitate.

Marius Pancu: L-am văzut pe Călin Georgescu astăzi reluând teza suspendării președintelui. Imediat a preluat-o din zbor și George Simion. De ce? Care e strategia electorală a extremiștilor când spun asta? 

Andrei Ţăranu: În ceea ce-l privește pe Călin Georgescu, acesta, după cum am văzut în ultima vreme, a cam ieșit de pe radarul politic. Numărul celor care îl susțin este tot mai mic, iar numărul de dosare tinde să crească și se apropie cel puțin un proces de faza finală, astfel că el încearcă să-și strângă aproape susținătorii și să se victimizeze construind un dușman, acest dușman fiind președintele României. Pe de altă parte, domnul Simion încearcă și el să capaciteze electoratul lui Călin Georgescu care dorește ca să fie atras înspre AUR. Nu cred, așa cum am văzut de altfel de mai multe ori, nu cred că domnul George Simion este un mare fan al lui Călin Georgescu. Îl folosește, folosește imaginea acestuia pentru a-și construi un piedestal politic, dar oricând ar putea să renunțe. Vă aduceți aminte că acum patru ani îl propunea în calitate de prim-ministru. După o declarație nu tocmai fericită a lui Călin Georgescu a renunțat aproape brusc la oficiile de prim-ministru ale acestuia. Sunt convins că oricând George Simion l-ar putea trăda pe Călin Georgescu și acesta știe că nu își poate pune bazele neapărat în AUR. După cum știți, nici în campania electorală nu l-a susținut niciodată fățiş pe George Simion. Dar este un subiect pe care îl pot folosi în acest moment având în vedere că AUR nu este consultat în niciun fel pentru desemnarea noului prim-ministru. 

Marius Pancu: Dar are vreun motiv Nicușor Dan să se teamă că se poate concretiza această amenințare momentan? În vreun scenariu de lebădă neagră se poate ajunge până acolo, până la suspendare? 

Andrei Ţăranu:  Pentru moment nu, nu cred. Nu uitați, ca să poată să ajungă la impeachment, cum se numește în engleză, suspendarea trebuie ca și Curtea Constituțională să spună că într-adevăr președintele se face vinovat de fapte grave, în special de trădare. Președintele nu a încălcat până acum în niciun fel Constituția. În al doilea rând, cred că ăsta ar fi un moment în care toate forțele pro-occidentale, pro-europene s-ar uni în sprijinul lui Nicușor Dan. Și, în plus, nu cred că România își permite, pe lângă multele crize pe care le are, iată o criză guvernamentală, să ajungă să intre și într-un asemenea proces. AUR n-are majoritatea în Parlament, să înceapă acest demers, chiar dacă ar primi și semnături și susținere de la SOS. Iar celelalte partide, nici PACE, nici Uniţi pentru România nu-și arată interesul pentru un asemenea demers.

Marius Pancu: Îi folosește în vreun fel, așa, prin ricoșeu, cu manta, lui Eugen Tomac, în negocieri, o astfel de amenințare? L-am văzut spunând că Rusia vrea România instabilă în momentul în care i-a fost pus în vedere că cei doi au vorbit despre suspendarea președintelui. O poate transforma astfel încât să o folosească drept presiune în negocieri? 

Andrei Ţăranu: Da, ar putea să o folosească. Dar, repet, pentru moment programul de guvernare cred că e mai important decât folosirea acestui gen de amenințare care se vină de la AUR și de la Călin Georgescu. Cred că domnul Tomac, în acest moment, trebuie să se reprezinte pe sine, nu neapărat să-l apere pe președinte, pentru că domnul Tomac este cel care trebuie să obțină majoritatea în Parlament și, dacă nu o va obține, da, din momentul ăla președintele revine în prim plan. Până atunci, însă, premierul desemnat este actorul principal în tot acest joc politic. 

Marius Pancu: Care sunt tarele Guvernului, așa, schițat, cum îl vedeți până acum? Care sunt umbrele? 

Andrei Ţăranu: Nu m-aş pronunța încă pentru că, așa cum ați văzut, au fost atât de multe nume care au apărut și au dispărut. Era Bogdan Glăvan, era domnul Drăgoi. În momentul ăsta au dispărut amândoi de pe firmament. 

Marius Pancu: La Finanţe știm că e încă o problemă de decizie, dar sunt câteva nume confirmate de domnul Tomac.

Andrei Ţăranu: Da, repet, sunt nume excepționale, cum este cel al lui Luca Niculescu sau a ministrului Apărării, Neculăescu, care vine de la NATO. Pe de altă parte, numele nu sunt chiar atât de importante, pentru că o echipă guvernamentală trebuie să lucreze pentru un proiect. Trebuie să lucreze pe niște politici publice. În sistemele normale, chiar dacă foarte rar se ajunge la guverne tehnocrate, astea sunt niște guverne care vin cu niște proiecte care sunt foarte bine stabilite și care se așteaptă să fie cât de repede puse în practică, tocmai pentru că acest gen de guvern tehnocrat, sau tehnic, cum îl numește domnul Tomac, sunt guverne de criză. Sunt guverne care trebuie să rezolve niște probleme ale societății care nu au putut să fie rezolvate de politicieni. Până când nu vedem care sunt proiectele pe care doreşte să le pună în practică domnul Tomac sau următorul candidat, până în momentul respectiv, numele, cel puțin pentru mine, sunt irelevante. Pentru că, repet, nu e important numele, ci important este proiectul. Și atunci și zonele din administrația publică centrală ar trebui să știe cum și în ce fel să ajute ministrul respectiv să pună în operă politicile publice. 

Marius Pancu: Care e durata de valabilitate a unui guvern Tomac, dacă trece, din punctul dumneavoastră de vedere? Cât rezistă? 

Andrei Ţăranu: Am auzit multe variante. Acum, cum vă spuneam, sunt sceptic că va trece. N-ar fi rău să avem un guvern stabil, dar dacă va trece, să-i spunem, de obicei, genul ăsta de guvern, așa cum am văzut, cel puțin în istoria României, am avut trei guverne tehnocrate, cel al lui Stolojan din 1990, apoi a domnului Isărescu în 2000 și în 2015 a domnului Cioloș, deci valabilitatea acestor guverne a fost de aproximativ un an. Este foarte adevărat, însă, că toate aceste guverne au ajuns la putere în ani electorali. Adică, ei au gestionat și niște alegeri. În cazul domnului Isărescu au fost alegerile generale și cele prezidențiale. În cazul domnului Cioloș, doar cele locale și cele generale. Deci, de obicei, durează cam un an. Acum avem o situație diferită, pentru că mai avem doi ani și vreo șase luni până la alegerile generale şi nu-mi dau seama cât ar putea partidele, sau unul, două dintre partidele mari, importante, din Parlamentul României, să stea în această stare de semi-opoziție la un guvern tehnocrat şi împreună, că, de fapt, sunt într-o largă opoziție împotriva unui guvern tehnocrat. Deci, e greu să îți dai seama cât și ce termen de valabilitate, astfel că eu aș paria, istoric și conservator, mai degrabă pe un an, termenul de valabilitate. Dar e foarte posibil să mă înșel, să fie mai puțin, să fie mai mult.