Video Ce se ascunde în spatele noii ofensive din Kursk. Analist: Zelenski încearcă să arate că ucrainenii mai au sânge în instalaţie

Scopul lui Vladimir Putin este să taie calea de aprovizionare cu armament a trupelor ucrainene, însă a subestimat hotarârea soldaţilor Kievului, care au lansat un atac surpriză în Kursk şi au reuşit să-şi menţină poziţiile acolo într-un nou episod de contraofensivă. În două zile, au distrus zeci de echipamente militare, au ucis sute de inamici, inclusiv militari din Coreea de Nord, susţine Kievul. În acest timp, Volodimir Zelenski îşi joacă ultima carte înaintea instalării lui Donald Trump la Casa Albă. Liderul din Kiev i-a propus noului lider al Statelor Unite să-i vândă amament american în valoare de 300 de miliarde de dolari, atât cât valorează activele ruseşti îngheţate în Occident.

E un deal bun, i-a transmis Zelenski lui Donald Trump care tocmai a fost validat de Congres drept câştigătorul alegerilor din 2024. E momentul acela procedural, transferul de putere, care pe 6 ianuarie 2020 s-a lăsat cu o insurecţie la Capitoliu, instigată de Trump şi pe care ulterior fanii MAGA au încercat să o înţeseze de teorii ale conspiraţiei şi să definească drept un miting al iubirii, nu un cataclism al democraţiei cum a fost în realitate.

 Acum, Kamala Harris a prezidat un transfer paşnic de putere, iar Donald Trump a declarat că îi va graţia pe toti cei condamnaţi pentru insurecţie. Unul dintre cele mai aşteptate momente în noul mandat al lui Trump, aşadar, politica faţă de Ucraina. Potrivit actualului secretar al Apărării, negocierile de pace vor decurge de pe alte poziţii, însă nu doar cu susţinerea lui Donald Trump, ci prin câştigarea a cât mai mult teren în Kursk.

Vezi și

Deocamdată, Rusia deţine o cincime din teritoriul Ucrainei, pe care intenţionează să o păstreze. Într-un interviu acordat unui podcaster de peste Ocean, Volodimir Zelenski a făcut o afirmaţie uimitoare. Liderul ucrainean susţine că, la începutul invaziei ruşilor, omologul său belarus Alexandr Lukaşenko i-ar fi telefonat să-şi ceară iertare pentru loviturile lansate de pe teritoriul său, cu menţiunea că vina îi aparţine în exclusivitate lui Vladimir Putin.  Am analizat întreaga situaţie alături de Laurenţiu Pleşca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse.

Iată câteva dintre cele mai importante declaraţii făcute de Laurenţiu Pleşca

Marius Pancu: Ajutaţi-ne să decriptăm până la urmă scopul din spatele acestui nou episod de contraofensivă din Kursk, de ce această sforţare acum, la început de an, cu puţin timp înainte de preluarea mandatului de către Donald Trump? 

Laurenţiu Pleşca: Noi am văzut acum 6 luni că Ucraina a lansat acea incursiune la acel moment care acum vedem că era o contraofensivă ucraineană în regiunea Kursk, în interiorul Federaţiei Ruse şi atunci, pentru noi era foarte important acest lucru pentru că era de fapt prima dată când tancurile inamice pătrundeau pe teritoriul Rusiei de la cel de-Al Doilea Război Mondial. Şi de atunci, armata Rusiei a încercat de nenumărate ori să evacueze forţele ucrainene. Desigur că a avut un oarecare succes pentru că a recapturat aproximativ 40% din teritoriul pierdut, cei 1.000 de km pătraţi, dar, cel mai important, după şase luni, Vladimir Putin nu a reuşit să-i împingă pe ucraineni pe deplin în afara teritoriului rus.

De ce este important acuma ca ucraineni să rămână pe teritoriul rusesc sau să avanseze şi mai mult? Pentru că, câştigurile din regiunea rusă Kursk ar putea fi o monedă de schimb în negocierile de pace. Am văzut că în iunie 2024 preşedintele Federaţiei, Vladimir Putin, a cerut cele patru regiuni în eventualele negocieri de pace, chiar dacă nu le-a ocupat în întregime pe toate, vedem o situaţie complicată acum pe front, mai ales în Doneţk, unde Rusia deţine deja peste 70%.  Dar mai important este ce va face Ucraina în continuare pentru că dacă ne imaginăm acum, în momentul de faţă, dacă ucrainenii în august nu avansau pe teritoriul ucrainean şi nu aveau acest avantaj strategic, care este de fapt unul moral, vedem că de fapt situaţia ar fi stat mult mai rău pentru Kiev.

Aş mai vrea să adaug ceva foarte important, având acest avantaj strategic în Kursk şi venind cu această contraofensivă ucraineană. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski încearcă să arate că ucrainenii încă au sânge în instalaţie. Adică, aproape de venirea preşedintelui american  Donald Trump la cârmă vedem că demonstrează că ucrainenii nu doresc să oprească războiul, adică nu doresc să se predea şi doresc să lupte pentru propriul teritoriu. Este de fapt şi un pariu pe care Statele Unite l-ar putea face în susţinerea Ucrainei.

Marius Pancu: Atunci, într-un schimb din acesta destul de pragmatic, cum va fi cel cu preşedintele Donald Trump, cât poate să cântărească Kurskul? E practic Kursk contra ce?

Laurenţiu Pleşca: Spuneam de acele patru regiuni, dacă forţele ucrainene în această iarnă, pentru că iarna vedem că trupele ucrainene datorită solului avanseaza mult mai rapid, dacă trupele ucrainene vor avansa şi dacă vor ajunge aproape de centrala nucleară Kurchatov vom vedea că trupele ucrainene vor avea un avantaj şi mai mare. Desigur, la nivel de teritoriu, de km pătraţie pentru Federaţia Rusă, 1.000 de km pătraţi nu înseamnă nimic. Este mai mult ceva la nivel simbolic. Mai mult decât simbolic pentru că arată de fapt că Rusia, că Vladimir Putin nu poate să oprească un avans ucrainean şi arată de fapt slăbiciunea trupelor ruseşti, dar şi ruşii simt încă o dată războiul mai aproape de graniţă.

Marius Pancu: Reţin metafora pe care aţi folosit-o şi o utilizez la rândul meu pentru că îmi place, uneori avem nevoie de expresii destul de descriptive ca să înţelegem mai bine, ucrainenii arată că au sânge în instalaţie, au apărut elemente militare în acest nou episod de contraofensivă care să arate un alt tip de dezvoltare în acest palier?

Laurenţiu Pleşca: Desigur că vedem chiar şi în această regiune din Kursk, regiune rusească, vedem cum s-au pierdut deja un batalion de soldaţi nord-coreeni, acolo sunt angrenate foarte multe trupe din Coreea de Nord, dar de asemenea, chiar dacă vedem în Doneţk că trupele ucrainene pierd mai mult teritoriu, pierd mai multe localităţi, vedem cum de fapt Ucraina are o nevoie disperată de arme aşa cum aţi spus şi în precedenta ştire. Vedem cum Zelenski practic caută cu disperare resurse armate pentru a continua lupta de supravieţuire pentru că este o supravieţuire, dar în acelaşi timp vedem o oarecare mişcare, care poate fi tot mai activă, mai ales în această perioadă premergătoare instaurării lui Donald Trump la preşedenţia Statelor Unite, dar şi eventuale negocieri pentru că am vazut pe canalele informale că sunt deja deschise anumite canale de negocieri între mai mulţi oligarhi din Federaţia Rusă cu anumite părţi din Occident. Deci, există un oarecare dialog care poate cumva evolua şi mai mult în anul acesta. 

Marius Pancu: Asta e interesant, oligarhi din Federaţia Rusă, care au canale deschise cu Occidentul ca să ce, să-l convingă pe Putin să accepte ceva sau să îl răstoarne pe Putin sau să obţină o mai  mare zonă de influenţă acolo?

Laurenţiu Pleşca​: Să-l convingă pe Putin, de exemplu, cei din domeniul petrolului, cumva să fie cel puţin dispuşi la discuţii pentru că SUA ameninţă cu scăderea preţului petrolului, aceasta e una dintre variante, dar desigur ştim cu toţii că oligarhii ruşi au pierdut foarte mult în acest război şi fiecare an care curge de fapt slăbeşte din ce în ce mai mult economia sau averile marilor magnaţi ruşi. 

Marius Pancu: Este posibil ca în anul 2025 sancţiunile occidentale să îngenuncheze economia Rusiei sau mai are resurse?

Laurenţiu Pleşca​: Este nevoie de un perfect storm ca Federaţia Rusă să resimtă din plin sancţiunile occidentale, o eventuală scădere a preţului petrolului, dar pe lângă factorul economic, pentru Vladimir Putin cel mai mare stimul ar fi o escaldare a războiului din partea SUA şi anume o livrare de arme suficient de puternică astfel încât forţele ucrainene să avanseze. După ce Donald Trump şi-a numit emisarul pentru Ucraina în persoana generalului Kellogg, vedem cum acesta are o abordare diferită de cea a altor republicani. El vrea o escaladare a războiului pentru a dezescalada războiul. Revenind la întrebare, s-a devedit că sancţiunile occidentale nu funcţionează suficient de mult, de ceea am propus acest scenariu: partea militară este soluţia unei păci juste pentru poporul ucrainean. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰