Video Cum a ajuns Generaţia Z să prefere AUR şi SENS la vot

Cei mai tineri votanţi sau Generaţia Z ar pune ştampila în proporţie de 34% pe AUR. Următorul în preferinţe este tot un partid care până recent nu exista: SENS. Actualmente, formaţiunea se situează în afara Parlamentului. SENS are un program politic mai degrabă apropiat de ceea ce aţi văzut la Zohran Mamdani, ca să vă faceţi o idee comparativă cu un tip de abordare a măsurilor sociale cu care vă familiarizasem săptămâna trecută. 

Dacă vă imaginaţi scena politică precum un segment cu stânga şi dreapta drept capete, plasaţi SENS la stânga, dar mult după stânga reprezentată de PSD. Politicile şi viziunile AUR le ştiţi, deja, sunt în capătul cel mai extrem de dreapta al segmentului imaginar de care vă vorbeam. Un partid extremist prin incitarea la violenţă pe care a făcut-o. Exemplele le ştiţi - "să-i jupuim în piaţa publică" şi "ce mă fac eu cu voi individual, nu în grup" se întreba George Simion, până la elogierea figurilor legionare sau ceauşiste pentru care există şi dosare penale pe rol.

Chiar şi aşa, prima opţiune a Generaţiei Z este similară cu cea a votanţilor de peste 30 de ani, dar cu procente mult mai mari în dreptul tinerilor între 30 şi 44 ani. Jumătate dintre ei ar vota cu AUR. La ambele categorii de vârstă PSD e aproape inexistent, cu 5% la cei foarte tineri şi 8% pentru categoria de vârstă 30-44.  

În continuare, însă, totul diferă. Tinerii de peste 30 de ani aleg USR în proporţie de 18%, când vine vorba despre alegerile parlamentare. În opţiunile segmentului de vârstă 30-44 de ani apare, însă, şi PNL. Să vedem ce preferinţe au românii din categoria 45-59 de ani. Pe prima poziţie figurează tot AUR. Totuşi, în top 3 s-a strecurat şi PSD, care ar fi preferat de 15 la sută dintre votanţi. 

Când vine vorba despre alegătorii care au depăşit pragul de 60 de ani, vedem că aceştia sunt singurii care nu s-ar repezi să voteze cu AUR. Asta nu înseamnă că formaţiunea lui George Simion nu ar obţine un procent mare. Totuşi, AUR, cu 28 la sută, ar fi devansat de PSD cu 38%. 

În concluzie, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obţine cel mai mare procent, aproape dublu faţă de PSD, secondat la mică distanţă de PNL. E de remarcat, însă, o scădere de aproximativ două procente faţă de precedenta sondare făcută tot de INSCOP în octombrie, în timp ce PSD creşte puţin, de la 17,6%, luna trecută. 

Datele au fost culese în perioada 25 octombrie - 2 noiembrie 2025, cu ajutorul interviului prin intermediul chestionarului, prin intermediul interviurilor telefonice. Eşantionul e de 3.000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 1.8%, la un grad de încredere de 95%.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Marius Ghincea, politolog şi cercetător la Institutul Federal de Tehnologie Zurich. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Vreau să înțelegem, întâi, ce se întâmplă la categoria aceasta de votanți foarte tineri, pentru că aici pare cumva mai surprinzător. Cum de s-a produs "aurizarea" categoriei 18-29 de ani? 

- În primul rând, cred că este important să notăm că nu mai este atât de util din punct de vedere analitic să ne gândim la această hartă politică în termeni unidimensionali ci bidimensional. Deci avem, pe deoparte, așa cum ați menționat anterior, această dimensiune dreapta-stânga, care este de altfel și tradițională în România, în ultimii 35 de ani de la Revoluție, dar din ce în ce mai mult avem în România și o nouă dimensiune, această dimensiune culturală. Politologii o numesc dimensiunea Galtan, care este practic dimensiunea între cosmopoliți, cei care vor să aibă granițe deschise și să aibă acces la o cultură internaționalizată, și naționaliști sau suveraniști, cei care sunt mult mai atașați valorilor și instituțiilor naționale.

Deci din punctul acesta de vedere, această hartă bidimensională ne ajută să înțelegem mai bine situația politică de la noi. Iar ceea ce vedem în rândul generațiilor cele mai tinere este că această generație este prima generație care este sincronizată aproape complet cu evoluțiile și trendurile culturale și politice din Occident. Pentru că ce vedem în România am văzut deja și în alte țări ale lumii. Vedem că în Statele Unite, la alegerile prezidențiale de anul trecut, tineretul s-a polarizat de asemenea între candidatul democrat și candidatul republican, Donald Trump, mai mult decât au făcut-o alte grupe de vârstă. Vedem aceeași polarizare și în Italia, în Franța, în Germania.

În Germania, spre exemplu, aproape jumătate din electoratul foarte tânăr votează AFD, pe când cealaltă jumătate votează fie extrema stângă, fie Verzii, care sunt tot pe eșichierul stâng. Și, de altfel, când vorbim de SENS ca un nou partid românesc, cred că dacă le-am compara cu alte partide europene, s-ar potrivi cel mai bine alături de Verzii germani sau în general Verzii europeni. Deci ce vedem acum este că tinerii români s-au sincronizat cu evoluția și trendurile europene și pentru a explica această preferință pentru partide radicale, pentru partide care nu aparțin cadrului tradițional al sistemului politic românesc, trebuie să înțelegem care sunt nemulțumirile pe care aceștia le au cu viața lor și cu sistemul în care trăiesc în acest moment.

Trebuie să înțelegem că acești tineri, care au acum între 18 și 29, 30 de ani, au crescut într-o perioadă pe de-o parte de creștere economică, la începutul sau la sfârșitul decenului trecut, dar au suferit și de multiplele șocuri pe care le-au adus războiul din Ucraina, pandemia, inflația și diversele politici economice fiscale pe care guvernul României sau instituțiile europene le-au adoptat în ultimii ani. Iar acestea au dus nu doar în România, dar și în alte țări europene la o precarizare a generației mai tinere, care nu mai are aceleași oportunități pe care le au generațiile anterioare, precum milenialii, cei care au crescut în anii '90 și 2000, sau generațiile care au realizat Revoluția din 1989.

Acele generații au avut încă niște oportunități oferite de tranziția către capitalism, tranziția pe care ne-a oferit-o aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, însă această nouă generație, generația Z, a avut de-a face cu aceste multiple crize, fie că vorbim de pandemie, fie că vorbim de inflație, fie că vorbim de războiul din Ucraina, care le-a afectat oportunitățile economice, sociale și le-a creat o profundă insecuritate, care, cred eu, explică destul de bine aceste preferințe pentru partide noi. 

- Odată ce pornești la drum, la drumul de cetățean care votează, cu o astfel de percepție, în experiența politică, empirică, spuneți-mi cât de dificil sau cum se întâmplă schimbarea, dacă se mai întâmplă vreodată pe parcursul ciclurilor electorale pe care le vor parcurge acești cetățeni care vor vota în multe scrutinuri de acum înainte? Și mă uit la asta, mă întreb asta uitându-mă chiar și la partea aceasta de sondaj pe care o avem cu cetățenii de peste 60 de ani, care vedem că sunt captivi unui tip de vot pe care l-au dat, probabil, în ultimele trei decenii, adică spre PSD. Și atunci vă întreb, se mai poate schimba ceva? Sau, odată ce au apucat pe drumul acesta al extremelor, aici rămân?

- În general, ceea ce noi considerăm acum extremă poate să devină normalul de peste două decenii din multe puncte de vedere politice. Iar literatura de specialitate ne spune că atitudinile politice, valorile se formează, în general, între adolescență și 25-30 de ani. Aceasta este perioada de formare ca adult în care îți internalizezi un set de valori pe care, în general, le urmezi până la moarte.

Cu excepția, desigur, a unor locuri semnificative, sociale, personale, care îți schimbă propriile valori, propriul mod de a vedea lumea. Ce m-aș aștepta, eu pe baza literaturii de specialitate, cu care sunt familializat, este că această nouă generație să aibă această preferință pentru aceste noi partide, fie suveraniste, fie ecologiste și, de factură, mai de stânga, pentru tot viitorul lor politic. Iar această cohortă care s-a format acum să aibă un impact politic semnificativ pe măsură ce generațiile mai în vârstă, în special generația de peste 60 de ani, va trece în neființă în următorul deceniu care va schimba, cred eu, în mod semnificativ structura politică românească, va schimba modul în care partidele vor intra într-o competiție pentru voturi și ce partide vor fi cele mai relevante pe scena politică.

Îmi e greu să cred, spre exemplu, că Partidul Social Democrat sau Partidul Național Liberal vor putea să rămână la fel de relevante peste 10 ani, având în vedere preferințele noilor generații, nu doar ale celor din generația Z, dar și celor ceva mai în vârstă, de peste 30 de ani, pentru care mulți PSD și PNL sunt atât de repugnante încât nici măcar nu consideră să voteze astfel de partide. 

- Și e contraintuitiv ceea ce tocmai s-a întâmplat la congresul PSD. Pare că oamenii de acolo nu văd aceste sondaje pe care le vedem și noi, în condițiile în care tocmai au decis să elimine orice fel de posibil afinitate pe care ar fi avut-o cu publicul tânăr, adică să renunțe, știm deja, am tot vorbit despre asta, la celebra etichetă de progresist din partid, ci să se adreseze publicului care vedem că e captiv, într-adevăr, peste 60 de ani, un public mult mai conservator, tradiționalist. PSD ce ar trebui să înțeleagă din datele astea pe care le vedem acum?

- PSD trebuie să se gândească din punct de vedere politic nu doar la electoratul de astăzi sau de peste 2-3 ani, ci și la electoratul de peste 10 sau 15 ani. Este posibil ca liderii partidului să fi concluzionat că pot să mai rămână relevanți pentru unul sau două cicluri electorale și că trebuie să facă toți pașii necesari pentru a rămâne relevanți în această perioadă, dar deciziile pe care PSD le-a luat la ultimul congres nu par să îi facă conștienţi sau să dorească să ia măsuri pentru a atrage noi tipuri de electorat.

Am vorbit, mai devreme, despre cele două dimensiuni ale clivajelor politicii actuale, dreapta, stânga și conservatori sau naționaliști vs. cosmopolitani. Practic, în acest moment, PSD se poziționează pe eșichierul de centru-stânga, conservator, pe când SENS se poziționează mai degrabă pe eșichierul stânga, progresist din punctul acesta de vedere, deci ocupă părți diferite ale electoratului. În acest moment, partea electoratului care aderă la o viziune sau la valori de stânga progresistă, de stânga economică și progresistă cultural este destul de mic, dar pe măsură ce mai mulți tineri vor dobândi dreptul de vot și, în același timp, mai mulți oameni în vârstă, deci cei de peste 60 de ani, vor trece în nefiinţă, atunci situația se va schimba, dar cel mai probabil peste 8-10 ani vom avea cele mai importante efecte.

- Ce s-a întâmplat cu electoratul USR într-un ciclu electoral și un pic? 

- Ce s-a întâmplat cu electoratul USR este că electoratul USR s-a divizat în două, atât din cauza sau datorită măsurilor luate de conducerile succesive ale USR, care au expulzat sau epurat din partid toți acei politicieni care nu au achiesat la viziunea economică de dreapta, chiar dacă achesau la viziunea progresistă, ceea ce i-a făcut pe aceștia din urmă să creeze de altfel SENS, care este condus din foști USR-iști.

Mare parte din votanții SENS sunt votanți care au fost ai USR-ului și acum practic avem o împărțire a electoratului USR de acum opt sau patru ani în două facțiuni, o facțiune progresistă de dreapta economică și o facțiune progresistă de stânga economică care duce practic la pierderea pentru USR a undeva între 6 și 10%, dacă punem împreună nu doar voturile pe care SENS le-a obținut la ultimele alegeri, dar și voturile partidului DREPT, al domnului Gheorghe, și voturile partidului REPER care, practic, sunt în aceeași albie electorală. 

- Și atunci vine întrebarea, pentru că USR, la un moment dat, a făcut pasul către politica mai mare. Dintr-un partid rebel care era antisistem la vremea lui a făcut pas și către guvernare și dacă nu luăm în considerare că SENS, DREPT, ar fi pe aceeași linie a partidului USR de la începuturi, vă întreb ce se pierde odată cu mainstreamizarea partidelor, cu intrarea lor în Liga Mare?

- Se pierd, pe de o parte, oamenii care sunt, USR-ul pierde acei votanți care sunt nemulțumiți de alinierea mai degrabă economică a partidului. USR s-a poziționat pe dimensiunea dreapta-stânga mai degrabă pe partea de centru-dreapta, iar asta a alienat un număr semnificativ de tineri care au vederi foarte consistente de stânga. Vor mai multă echitate socială, vor mai multă justiție socială din partea statului, vor mai mult intervenționism din partea statului în domenii cheie şi vor un stat social mai robust, ceea ce evident nu se potrivește cu platforma economică din acest moment a USR. În același timp, USR are un potențial de a capta mai multe voturi, în special pe măsură ce Partidul Național Liberal își va pierde din credibilitate în funcție și de cum va performa Ilie Bolojan.

Deci, în acest moment, cred că pe termen mediu și lung, atât USR cât și SENS au posibilitatea de a capta mai multe voturi, poate în cazul SENS suficiente pentru a trece pragurile electorale în trei ani de zile, dar rămâne de văzut. Iar pe termen lung, dacă mă întrebați sau dacă mi se permite să speculez puțin, eu cred că noua structurare a politicii românești, atât prin comasare, dar și prin dispariția unor partide mai vechi, va fi pe aliniamentul cultural în care vom avea două mari partide sau două-trei mari partide, AUR, care va lua cel mai probabil locul Partidului Social Democrat, și USR plus SENS, care vor ocupa și eşichierul tradițional, dacă ne gândim pe dimensiunea dreapta-stânga ocupat tradițional de partide de dreapta, fie PD, fie PNL.

Dar, din nou, ceea ce este important să ne gândim în continuare este nu într-o dimensiune unidimensională, dreapta-stânga, dar să luăm în considerare și această dimensiune culturală, pentru a avea o imagine completă a evoluțiilor politice. 

- Asta sună ușor îngrijorător și am nevoie de o precizare suplimentară aici. Vedeți AUR luând locul PSD ca partid central? Un AUR melonizat, îndulcit, sau, dimpotrivă, radicalizat, cu elemente fascistoide și mai pregnante? 

- În acest moment, AUR a luat deja locul PSD, din multe puncte de vedere. Este cel mai mare partid din România, din punct de vedere al sprijinului electoral. Trebuie să recunoaștem că în istoria post-decembristă a României doar Partidul Social Democrat a obținut, a menținut această poziție constant. 

- La vot încă nu, la vot încă nu, propriu-zis. 

- La vot încă nu. 

- Dar avem sondajele, da. 

- Exact. În ceea ce privește orientarea, dacă melonizat sau urbanizat, acestea ar putea să fie cele două perspective. Va depinde foarte mult de cine preia controlul partidului. În acest moment vedem că George Simion are o tendință mai degrabă în direcția lui Meloni. Știm că și relațiile sale cu premierul italian, dar și cu Partidul Lege și Justiție din Polonia îl direcționează către această parte mai moderată. Dar, în același timp, avem și alți actori extrem de influenți, precum domnul Călin Georgescu, care este în acest moment mult mai influent și popular decât este George Simion. Iar dacă acesta reușește să captureze AUR și mișcarea socială, politică din jurul său, atunci am putea să ne așteptăm și la un viraj mult mai fascistoid, spre legionarism și extremism.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰