Video De ce a prelungit Trump cu 10 zile ultimatumul dat Iranului? Analist: Riscă să piardă alegerile pentru Congres

Între timp, Iranul și-a mai îndulcit și declarativ pozițiile belicoase și spune că ușa pentru diplomație este încă deschisă, deși acordul în 15 puncte propus de Donald Trump este maximalist și are beneficii unilaterale. Agenția semioficială de presă iraniană Tasnim admite că Iranul și SUA discută prin Pakistan şi tocmai la cererea Pakistanului, Israelul i-a scos de pe lista celor care trebuie uciși pe ministrul de Externe iranian și pe șeful Parlamentului, semn că acestea ar fi persoanele cu care delegația Statelor Unite, mai nou formată din JD Vance și Marco Rubio, este dispusă să negocieze.

Trump prelungește cu zece zile ultimatumul dat Iranului pentru a deschide Strâmtoarea Ormuz

The Wall Street Journal scrie că liderul de la Casa Albă speră ca acest conflict să se încheie până la summitul deja amânat cu omologul său chinez, Xi Jinping, programat să aibă loc, conform noului calendar, la jumătatea lunii mai. Dacă războiul va continua, Trump nu va putea negocia de pe poziții de forță, așa că trebuie să facă ceva urgent, până nu îi va prăbuși și mai mult pe republicani în sondaje.

Până la rezultate concrete, însă, avem sarabanda de declarații în stilul lui Trump. Acesta le-a spus republicanilor, printre altele, că iranienii l-au sunat și i-au propus să fie el ayatollahul, după care a insistat să sublinieze că nu este deloc disperat în privința Iranului. "Nu-mi pasă, pur și simplu", a tranșat președintele SUA.

Între timp, Trump a dezvăluit și care ar fi fost cadoul pe care Teheranul i l-a făcut, acela mare și scump despre care vorbea zilele trecute. Iranul ar fi lăsat 10 petroliere să treacă prin Strâmtoarea Ormuz. Acest lucru nu s-a reflectat, însă, în prețul barilului, iar temerile traderilor sunt că abia în câteva săptămâni se va vedea impactul și în Europa, deoarece o mare parte din cantitatea destinată continentului nostru va fi redirecționată spre Asia, unde penuria este mai mare, iar cererea poate genera profituri suplimentare.

200 de dolari pe baril nu mai este o ipoteză hazardată pentru analiști, mai ales că prețul barilului din Orientul Mijlociu, barilul Dubai, deci acolo unde criza este acută, a trecut de 150 de dolari.

Dincolo de dorința de pace a lui Donald Trump, în culisele Pentagonului se conturează un scenariu cât se poate de riscant: o potențială operațiune militară pentru ocuparea insulei Kharg, nodul crucial pentru Iran, prin care exportă aproape 90% din petrolul extras, scrie Financial Times. Scopul este sufocarea economică a iranienilor, fără distrugerea infrastructurii energetice. Acest lucru ar putea, însă, să împingă Statele Unite într-un război deschis și de durată. Pentagonul are nevoie de resurse pentru o astfel de mișcare, așa că se gândește să redirecționeze armamentul american destinat Ucrainei spre Orientul Mijlociu, dezvăluie The Washington Post. Este vorba despre o contribuție de 750 de milioane de dolari trimisă deja de statele NATO, însă alianța infirmă ipoteza și spune că toate armele plătite sunt livrate sau pe drum.

Rusia ajută, însă, Iranul cu mai mult armament decât se știa. Financial Times dezvăluie că a trimis Teheranului un stoc de drone Geran-2, o variantă îmbunătățită de Shahed, și ar putea să livreze lansatoare portabile de rachete. Până acum a refuzat să ofere Iranului sistemele de apărare S-400, de care Moscova însăși are nevoie. Ministrul francez de Externe este primul oficial care declară public că Moscova ajută Teheranul și cu geolocalizare și imagini satelitare, astfel încât să poată lovi ținte americane.

Și Teheranul are propriile planuri, în cazul unei intervenții terestre a Statelor Unite. În acest scenariu, Iranul ar putea prelua controlul asupra coastelor Emiratelor Arabe Unite și Bahrainului, a anunțat unul dintre strategii iranieni la televiziunea de stat. În continuare, presiunea cea mai mare este asupra Emiratelor Arabe Unite, unde, de exemplu, numai în ultimele 24 de ore, forțele armate au interceptat 15 rachete balistice și 11 drone. Acesta este unul dintre motivele pentru care țările arabe din Golful Persic au cerut să participe la orice negociere sau acord pentru încheierea războiului și au respins orice plan sau inițiativă de schimbare a hărții Orientului Mijlociu după conflict.

Un alt punct de interes îl reprezintă Israelul, a cărui apărare este din ce în ce mai des străpunsă de rachetele iraniene. În acest context, Benjamin Netanyahu a decis să declanșeze o ofensivă masivă de 48 de ore împotriva Iranului, deoarece se teme ca Donald Trump să nu ajungă la un acord cu Teheranul și să-l lase singur într-un război pe care nu îl poate câștiga. Liderul opoziției îl acuză că nu mai are suficienți militari pentru toate fronturile pe care le-a deschis. Continuă și loviturile în sudul Libanului, iar vicepremierul de la Beirut acuză IDF-ul, într-un interviu pentru Sky News, de crime de război și de un scenariu similar cu cel din Gaza.

Interviu cu Aurelian Mohan, politolog la Universitatea Columbia

Am analizat întreaga situaţie alături de Aurelian Mohan, politolog la Universitatea Columbia, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. 

Marius Pancu: Aș porni de la informația asta. Donald Trump mai extinde o dată acest deadline pentru Iran cu încă 10 zile. Și ne amintim că în urmă cu o zi, două, spunea așa: "Am câștigat acest război, am reușit schimbare de regim. În Iran ne-am atins toate obiectivele". Întrebarea mea pentru dumneavoastră vine în felul următor. Până acum Donald Trump reușea să spună bazei sale absolut orice și baza îl credea. Dacă spunea că cerul e verde și nu-i albastru, baza îl credea. Mai e valabil? Mai are aceeași putere și în cazul războiului din Iran? Care sunt percepțiile acum? 

Aurelian Mohan: De obicei, această mișcare MAGA și de obicei în interiorul Partidului Republican exista o anumită coeziune la nivel ideologic. Și, cum aţi zis și dumneavoastră, în majoritatea cazurilor, atunci când președintele american zicea ceva, membrii mișcării MAGA și cei din Partidul Republican erau de acord cu acesta. Datele ne arată că acest trend se menține. Trebuie să vedem pe termen lung cum se vor schimba lucrurile. Chiar un sondaj al celor de la Pew Research Center indică că undeva la 77% dintre republicani sunt încă de acord cu ceea ce face Donald Trump în Iran. Iar undeva la 90% din membrii activi ai mișcării MAGA sunt de acord cu această abordare a SUA din Iran. Estimarea mea este că dacă lucrurile vor continua și se va prelungi acest conflict pe termen lung, iar lucrurile se vor reflecta într-o situație economică precară, aceste numere vor scădea. Desigur, aceste sondaje nu sunt exhaustive, nu generează o imagine completă a ceea ce se întâmplă în Statele Unite, iar din punctul meu de vedere, cred că numerele sunt deja un pic mai scăzute decât ceea ce indică sondajele.

Marius Pancu: La nivelul întregii societăți, care e situația când ați vorbit de republicani și de baza MAGA? 

Aurelian Mohan: Din punctul meu de vedere, în ciuda acestor elemente care sunt nonconformiste, pentru că ce alt președinte ar fi plecat la război și ar fi generat un așa mare risc înainte de alegeri, înainte de ceea ce americanii numesc mid-term elections, aceste alegeri care vor avea loc în luna noiembrie. Practic, este o abordare nonconformistă care, din păcate sau din fericire, depinde din ce parte privești, s-ar putea să aibă un efect negativ asupra rezultatelor electorale ale Partidului Republican. Dar încă, exact cum v-am zis, acest impact, aceste efecte se lasă neobservate la nivel major, dar estimarea mea este că dacă se va prelungi conflictul, să zicem o lună sau două, va fi un impact negativ major.

Marius Pancu: Există vreo explicație pentru ceea ce îmi spuneați mai devreme? Că 90%, dacă am reținut bine cifra, din baza MAGA susține în continuare demersurile lui Donald Trump, în condițiile în care ne amintim temele de campanie ale lui Donald Trump și ale acoliților săi, în înfrunte cu J.D. Vance, care vizau nonintervenționismul - "nu mai pornim alte războaie", deci cum au reușit totuși să vândă povestea asta cu Iranul, astfel încât aderența să fie în continuare de 90% la baza MAGA? 

Aurelian Mohan: Consider că este o constelație întreagă de cauze. Printre acestea se numără o carismă pe care domnul Trump o are în mod evident în raport cu membrii Partidului Republican și, in extenso, cu membrii mișcării MAGA. Al doilea punct de vedere ar fi că există o serie de mecanisme psihologice care, practic, opresc oamenii din a admite că au greșit. La un moment dat, când facem o alegere și continuăm cu acea alegere pentru o perioadă lungă de timp, devenim din ce în ce mai refractari din a admite că am comis o eroare. Și atunci, mare parte din baza MAGA s-ar putea să se subscrie acestui fenomen psihologic conform căruia continuăm în greșeală, deși suntem conștienți că ar fi fost o eroare să susținem respectivul reprezentant politic sau să continuăm pe aceeași linie care s-ar putea să se dovedească a fi pierzătoare. Iar un al treilea element ar fi faptul că președintele Donald Trump, în ciuda faptului că este criticat chiar și de reprezentanți din Partidul Republican, a avut o serie de câștiguri importante de-a lungul timpului. Nimeni nu s-ar fi așteptat, dacă vă aduceți aminte bine, că el ar fi putut să câștige un mandat prezidențial. Iar acel impact psihologic al succesului domnului Trump, din primul și din al doilea mandat, încă se reflectă în psihologia și în abordările membrilor MAGA. 

Marius Pancu: Aici vin cu o întrebare mai degrabă experimențială, pentru că locuiți în Statele Unite și vorbeați mai devreme despre factorii economici care ar putea să joace un rol mult mai puternic în susținerea sau, dimpotrivă, în pierderea sprijinului pentru Donald Trump. După războiul din Iran, cum s-au reflectat lucrurile, cum s-a reflectat impactul în prețul la pompă în Statele Unite? Au apărut deja și influențe pe lanțul de alte produse? 

Aurelian Mohan: Evident. Prețul, după cum știți, din știrile recente, a crescut. Prețul la benzină și cel la motorină au crescut. Într-o proporție mai mică, ce-i drept, a crescut şi prețul la anumite produse care se găsesc în supermarketuri. Iar acest impact este resimțit de americanul de rând, căruia îi este mult mai greu să trăiască la același nivel cum s-a obișnuit în ultimele câteva luni. Iar acest lucru, chiar acum, în momentul actual, chiar dacă se resimte foarte puțin, dacă va crește în intensitate, și sigur o să crească dacă conflictul nu este soluționat prea curând și dacă Strâmtoarea Ormuz nu este deschisă, iar în acel moment americanii, chiar și cei din baza MAGA sau republicanii pur-sânge, vor deveni și mai circumspecţi în legătură cu politicile domnului Trump.

Marius Pancu: Dar e resimţit şi atribuit ca atare lui Donald Trump și războiului? Că fac acum o comparație plastică. Dacă se întâmplă ceva în România, la coadă la magazin, când comentăm prețurile crescute, zicem "ah, e vina lui Bolojan! Ah, e vina lui Grindeanu! Ah, e vina lu' mai știu eu cui". Există tipul ăsta de atribuire deja către Donald Trump? Ah, pentru că Donald Trump a început războiul, de asta plătim mai mult la pompă? 

Aurelian Mohan: Din nefericire, cel puţin pentru aceste grupuri mici de oameni cu care eu am intrat în contact, pentru că, vă dați seama, nu pot să vorbesc în numele tuturor americanilor, nici nu mi-aș dori acest lucru, indică că da, există o oarecare mică schimbare, dar, din nou, acentul este pe o schimbare la nivel incipient. Nu vorbim de o schimbare majoră, adică nu există un nivel de nemulțumire, cel puțin în rândul republicanilor. Din nou, în rândul independenților observăm o scădere majoră a sprijinului pe care Donald Trump îl are. Deci există, la nivelul populației generale, un efect care s-a resimțit și la nivelul sondajelor. Dar, din nou, dacă ne ducem către acei republicani pur-sânge, scăderile în ceea ce privește sprijinul acordat domnului Trump nu sunt atât de mari pe cum ne-am fi așteptat. 

Marius Pancu: A apărut o surpriză săptămâna trecută, a apărut o lebădă neagră în toată povestea asta, în momentul în care șeful Centrului Antiterorism și-a dat demisia și a venit cu acele declarații bombastice. A spus că politica externă a Statelor Unite e condusă de Israel. A spus că Benjamin Netanyahu și Donald Trump sunt izolați așa, cumva, într-o bulă dintr-asta în care nu mai ascultă alte opinii decât cele pro război. Și ne amintim că era un apropiat al lui J.D. Vance. Cu ce motivație a făcut demersurile respective? Pur și simplu a fost o trezire a conștiinței? Pur și simplu a fost o revelație din asta ca urmare a moralității pe care și-a descoperit-o Joe Kent? Sau există și vreo miză politică în demersul pe care l-a făcut? 

Aurelian Mohan: Din punct de vedere al analizelor pe care le pot face fără a avea contact direct cu fostul director al Centrului, consider că amândouă explicațiile sunt pertinente. Și anume, a fost și o nemulțumire extrem de marginalizată de faptul că Donald Trump cumva a deviat de la logica electorală pe care a impus-o chiar din primul mandat, dar cu precădere în al doilea mandat, când a zis că americanii nu vor mai merge în aceste "forever wars", în aceste războaie care țin pentru totdeauna. Iar în momentul în care Donald Trump nu s-a ținut de promisiune, evident o serie de republicani, ați văzut poate chiar mulţi republicani de înalt nivel care au zis că "nu este ok ce se întâmplă, noi nu suntem de acord". La fel presupun că s-a întâmplat și în cazul domnului Kent. Dar poate să fie și un element de natură politică mult mai obscur și anume poate să fie chiar un joc de putere pe care respectivul domn îl urmărește. Aceste detalii nu le cunosc, dar din punctul meu de vedere presupun că există și o serie de elemente ascunse, care nu sunt evidenţiate. 

Marius Pancu: Cum i-ar putea servi pe viitor? 

Aurelian Mohan: Dacă în noiembrie 2026 rezultatul alegerilor intermediare nu sunt favorabile, s-ar putea ca respectiva persoană, domnul Kent, să urmărească o funcție politică. Totul este posibil. Nu vreau să intru în mai multe speculații, dar trebuie să luăm în considerare și acest element. Dar să nu uităm că FBI-ul are o investigație în legătură cu acest veteran destul de bine clasat din punct de vedere al capitalului de imagine în Partidul Republican, iar FBI-ul spune că a fost vorba chiar de scurgerea unei informații clasificate pe care domnul Kent a făcut-o în favoarea unor jurnaliși de seamă de sorginte republicană, cum ar fi domnul Tucker Carlson.

Marius Pancu: Spuneați de alegerile de la mijlocul mandatului, de midterms, și am văzut deja un scrutin special într-un stat care includea reședința lui Donald Trump, premiul său suprem, acolo unde se află mai mereu, chiar și când ia o decizie importantă, e vorba de reședința de la Mar-a-Lago. Au pierdut republicanii respectivul stat, Florida. Ce semnal dă asta și ce s-a întâmplat acolo? 

Aurelian Mohan: Dacă nu mă înșel, dar va trebui să verific numerele, din anul 2025 până în prezent democrații au câștigat undeva la peste 20 de curse electorale, în diferite circumscripții electorale. În cazul a ce s-a întâmplat în Palm Beach County, așa se numește respectivul district din statul Florida, da, vorbim de un rezultat excepțional de bun pentru democrați, în contextul în care Donald Trump câștigase respectivul district, când a fost vorba de alegerile prezidențiale, cu 11 puncte procentuale, iar predecesorul democratei care a câștigat acum câștigase respectivul district cu 20 de puncte. Deci ceea ce a făcut democrata Emily Gregory este un rezultat neașteptat, dar nu este singurul. Asta vreau să vă zic, că au fost undeva la peste 20, undeva la aproape două duzine de câștiguri electorale succesive și destul de răsunătoare în favoarea democraților. Ceea ce ar putea să fie un indicator bun că, după atâta timp, democrații reușesc să câștige teren la nivel electoral. 

Marius Pancu: Dacă se întâmplă "boots on the ground", așa cum apar toate informațiile de presă în acest moment, cu intervenția americană care să securizeze, să ocupe Insula Kharg, cum va pica asta? 

Aurelian Mohan:  Îmi este greu să vin cu o analiză extrem de obiectivă, dar estimez că va fi un impact negativ. Dar nu cred, sunt șanse să mă înșel pentru că volatilitatea la nivelul Casei Albe este mai ridicată decât în celelalte mandate prezidențiale, dar nu cred că Donald Trump ar risca "boots on the ground", cum zic americanii, nu ar risca să trimită soldați, chiar dacă ei sunt comasați. Chiar în momentul în care noi vorbim, avem câteva mii bune de soldați și trupe de elită care sunt trimiși în zonă. Nu cred că va risca, pentru că este absolut conștient că impactul va fi devastator pentru alegerile care urmează.

Marius Pancu: Și o întrebare legată de momentul în care s-ar putea încheia războiul și de politica externă a Statelor Unite, pentru că Statele Unite nu s-au consultat cu partenerii din Golf, în momentul în care au declanșat acest război, și nici n-au putut să le vină neapărat în ajutor de fiecare dată când au avut nevoie, după ce au fost atacate de Iran. Cum estimați că se va schimba raportul de forțe, raportul de discuții? Se vor schimba relațiile între Statele Unite și ţările din Golf după momentul războiului din Iran? 

Aurelian Mohan: Depinde foarte mult de deznodământul acestui conflict. Sunt o serie de scenarii, nu cred că avem timp să le discutăm pe toate, dar consider că relațiile nu se vor schimba la un nivel extraordinar de mare. Nu se va face un switch, o trecere la 180 de grade de la ce se întâmplă acum. Pentru că dacă e să o luăm în funcție de raportul de forțe și de aportul economic din zonă, Statele Unite rămân un aliat puternic al acestor state. Desigur, nivelul de credibilitate și nivelul de încredere față de partenerul american o să scadă, evident, și e posibil ca unele state să contrabalanseze acest aport al americanilor, dar nu cred că se vor schimba relațiile, să zicem că trecem de la relații calde la relații înghețate.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰