Video Românul decorat de Zelenski, despre atacarea Podului Kerci şi a bombardierelor ruseşti: Ca Mossad şi pagerele
Ucraina e pe val, cu o serie de lovituri care au zguduit armata lui Putin şi poziţiile sale. Serviciul de Securitate al Ucrainei a desfăşurat un al treilea atac împotriva Podului Kerci, podul care leagă Crimeea de Rusia, pe care se face inclusiv transport de echipament militar şi inaugurat cu mare fast de Vladimir Putin în 2018. Pregătirea operaţiunii a durat câteva luni, timp în care agenţii SBU au minat suporturile construcţiei cu echivalentul unei încărcături de 1.100 de kilograme de TNT. Detonarea a fost făcută la primele ore ale dimineţii şi nu au existat victime civile. Kievul spune că a fost afectată structura podului, Moscova neagă şi transmite că a putut să deschidă Podul Kerci după trei ore de la atac. Noi am analizat întreaga situaţie alături de Radu Hossu, voluntar în Ucraina, decorat de preşedintele Volodimir Zelenski.
Operaţiunea nu a fost întâmplătoare. Podul are o valoare simbolică uriaşă pentru Vladimir Putin. Proiectul, în valoare de patru miliarde de dolari, a marcat anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia. Dar, ştiţi bine, atacul vine la două zile după operaţiunea care va rămâne în istoria războiului modern. Denumită "Pânza de păianjen", aceasta a implicat folosirea a 117 drone care au distrus sau au avariat serios 41 de aeronave de pe principalele aerodromuri ale Rusiei de la 4-5000 kilometri distanţă de graniţa cu Ucraina.
Kievul a lansat aparatele fără pilot din nişte containere apropiate de ţinte, transportate cu TIR-uri şi camioane. Cei care controlau dronele se aflau în centrele de comandă din Ucraina, arată noile date din anchetă. Casa Albă nu a fost anunţată de acest atac. Între timp, Dimitri Medvedev a recunoscut că "negocierile de pace nu sunt menite să ajungă la un compromis, iar obiectivul real al Moscovei este o victorie rapidă şi o distrugere completă a guvernului ucrainean".
Zelenski a primit şi o veste bună din Polonia. Noul preşedinte, Karol Navrocki, i-a transmis că va continua sprijinul puternic pentru ţara sa în faţa agresiunii Rusiei, pentru că Polonia înţelege mai bine decât oricine foamea imperialistă a Kremlinului.
Noi am analizat întreaga situaţie alături de Radu Hossu, voluntar în Ucraina, decorat de preşedintele Volodimir Zelenski. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:
- Vreau să o luăm în ordine inversă, cronologic, că avem momentul acesta de la Podul Kerci. Care este importanţa acestei evoluţii militare pe care am văzut-o?
- În primul rând, Podul Kerci este un element simbolic de infrastructură. Acesta este primul lucru pentru care ne interesează pe toţi cei care urmărim războiul din Ucraina şi pe cei care nu urmăresc războiul din Ucraina, să vedem ce se întâmplă acolo legat de Podul Kerci. Al doilea lucru, deci importanţa este una strategică, pentru că este singura legătură între Rusia şi Peninsula Crimeea, care a fost anexată ilegal în 2014.
Evident, ucrainenii vor să dea jos această legătură. Au încercat de trei ori până în acest moment, o dată în 2022, o dată în 2023 şi o dată acum. Acum, există două informaţii conflictuale, cum ar veni. Există o subpoziţie cum că s-ar fi folosit o dronă subacvatică, rachetă-dronă subacvatică care ar putea transporta o încărcătură explozibilă de până la 1.500 de kilograme. Şi mai există şi varianta, hai să spunem semioficială sau înspre oficială, cum că unii dintre pilonii principali ai podului a fost minat cu echivalentul a 1.100 de kilograme de TNT. Ceea ce inclusiv ruşii, localnicii ruşii au oferit publicităţii prin video-urile este că la câteva ore după această explozia exista un nor de praf, de fum, de ... nu ştim exact de ce anume şi există o parte colapsată a podului.
O parte însemnând o zonă destul de mică din zona rutieră. Acum nu putem să spunem că acest pod va colapsa sau nu va mai putea fi folosit, nu ştim exact. În acelaşi timp este clar că ceea ce face SBU, Serviciul Secret Intern al Ucrainei, este să arate că Zelenski are cărţi legat de ceea ce a spus Donald Trump în Biroul Oval în martie, că de fapt nu ar avea cărţi. Preşedintele Ucrainei arată că, de fapt, are cărţi. Atacul asupra podului nu ştiu dacă va fi unicul. Cel mai probabil vom vedea şi alte încercări de a lovi podul, dar ceea ce este foarte important este că demonstrează capabilitatea Ucrainei şi eficienţa Ucrainei de a lovi în adâncime, în zonele cele mai protejate, pentru că Podul Kerci este, probabil, cel mai bine protejat obiectiv din Rusia sau din zona rusă din apropiere de Ucraina, la momentul actual.
- Sigur, în toate relatările de presă, informaţiile pe surse pe care le obţineam, după ce au existat acele încercări ale Statelor Unite de a media o pace între Rusia şi Ucraina, Crimeea era dată ca sigură drept pierdută. Americanii luau în considerare să o recunoască chiar că Peninsula Crimeea aparţine, oficial, de Rusia. Ce transmite momentul acesta din acest punct de vedere? Crimeea devine o ţintă legitimă? Mă gândesc că Ucraina nu este dispusă să renunţe la Crimeea. Se vor concentra eforturile în zona respectivă de acum înainte tocmai pentru a nu mai lăsa loc de astfel de speculaţii că ar putea să treacă oficial sub tutela Rusiei?
- Este evident că toate aceste atacuri pe care le-am văzut în ultimele zile, care sunt extraordinare, ieşite din comun, au două elemente, de fapt, aş zice chiar trei elemente. Un element este cel simbolic, un element este cel militar, pentru că are relevanţă militară. Dacă Podul Kerci ar fi picat de tot sau nu ar mai putea fi folosit, Peninsula Crimeea ar avea o problemă logistică din perspectivă militară, de a fi "hrănită" cu armament, cu muniţie, cu echipament, cu oameni şi aşa mai departe.
A treia perspectivă este cea diplomatică, pentru că noi avem, în momentul acesta, hai să le spunem nişte negocieri, un fel de negocieri de pace, dar acum cred că este mult spus negocieri de pace, de fapt discutăm despre nişte negocieri care ar trebui să ducă la un armistiţiu în primul rând. Că vorbim despre Crimeea, Crimeea, în momentul acesta, nu mai are flotă marină rusă, pentru că a fost învinsă în 2023 şi în 2024 de către Ucraina, care, şocant poate pentru unii oamen, Ucraina nu are flotă marină militară în Marea Neagră, pentru că a fost ilegal luată de către ruşi în 2014, când au anexat ilegal Crimeea. Bun, toată această flotă de la Marea Neagră, de la Sevastopol, acum este mult mai la est. Atacul asupra podului demonstrează că Crimeea nu este doar o ţintă legitimă, pentru că asta este clar, că este o ţintă legitimă, dar este şi o ţintă vulnerabilă şi nu poate să rămână la ruşi. Ăsta este un element care este important pentru negocieri. Al doilea, am discutat despre partea simbolică şi am discutat şi despre partea militară, cum că este important pentru ucraineni să doboare acest pod, că ar fi evident o puternică lovitură şi de moral, împotriva ruşilor, pentru că în momentul acela inclusiv ruşii de rând s-ar întreba dacă "ne mai poate proteja Putin?", "mai poate proteja Putin Rusia?".
- Şi mă întreb dacă îşi pun aceeaşi întrebare şi după operaţiunea care a avut loc pe teritoriul Rusiei, la 5.000 sau 6.000 de kilometri distanţă de graniţa cu Ucraina. Spuneam despre Operaţiunea Pânza de Păianjen, ce a presupus efortul acesta? Şi ce fel de reverberaţii va avea el în societatea rusă, pe de o parte, şi în establishmentul rusesc, pe de altă parte?
- Vom vedea. Încă nu avem nimic public din partea ruşilor, în afară de obişnuitele declaraţii din partea lui Peskov sau a lui Medvedev, care spunea că tot ce ce este de explodat în Ucraina va exploda. Acum, sincer chiar nu putem să ne luăm după toate aceste declaraţii ca fiind ..., chiar dacă sunt declaraţii oficiale, pentru că Peskov este purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Ce este important este să vedem cum va reacţiona Vladimir Putin şi Vladimir Putin este de nevăzut de câteva zile. Acesta este un element important.
Este un element important să vedem reacţia Rusiei. Reacţia Rusiei, ne aşteptam sau eu, cel puţin, mă aşteptam să fie una foarte brutală împotriva civililor din Ucraina. Ea a fost brutală, dar nu mai brutală ca înainte şi aici nu vreau să minimizez brutalitatea atacurilor ruşilor. Pentru cei care ne urmăresc şi poate nu urmăresc războiul în fiecare zi, trebuie să ştie că, în ultimele săptămâni, ruşii au folosit mii şi mii de drone şi de rachete balistice, lovind ţinte civile, infrastructură civilă, şi omorând sute de civili în aceste săptămâni. Deci vorbim, discutăm, despre familii întregi care au fost ucise în Ucraina, în timpul nopţii, în timpul nopţilor din ultimele săptămâni. Pentru că nu vedem nicio reacţie din partea lui Vladimir Putin, în mod oficial, că nu iese public să discute, este un indicator pentru mine că există o problemă în interiorul Kremlinului, în acest moment, pentru că bazele despre care discutăm aveau în componenţa lor bombardiere strategice ruseşti.
Acum, imaginaţi-vă că SUA ar pierde o treime din bombardierele B-52 sau B-2, bombardiere strategice prin care îşi propagă şi îşi arată alonja şi puterea la nivel global, din punct de vedere militar. Ei, în momentul acesta Rusia a rămas fără 30% din aceste bombardiere strategice, dacă ne luăm după declaraţiile oficiale ale SBU-ului. Însă, ce avem cu siguranţă oficial, adică putem demonstra prin imaginile satelitare, este că cel puţin 11 dintre aceste bombardiere strategice plus două avioane militare care sunt esenţiale pentru tot ce înseamnă operaţiuni militare în interiorul Ucrainei, dar şi pentru apărarea Rusiei, au fost distruse.
Deci în total cel puţin 13, dar există şi alte informaţii care duc undeva spre 17 aeronave, au fost distruse sau avariate. Prin asta, adăugând la câteva bombardiere strategice care au fost distruse în timpul războiului, dar şi la bombardierele care nu au mai fost mişcate de pe pistă de vreo doi ani de zile, ceea ce înseamnă că unele dintre ele nu mai sunt operaţionale, şi având un total de 130 de bombardiere înaintea războiului, putem să presupunem că, în momentul acesta, cam jumătate din flota de bombardiere strategice a Rusiei nu mai este operaţională şi cel mult unu sau maxim două avioane de supraveghere mai are Rusia în acest moment operaţionale, ceea ce este practic o reducere extremă a puterii.
- Cum se va vedea ea, cum se va vedea reducerea acesta în cursul războiului?
- Păi, în primul rând trebuie să spunem că aceste bombardiere erau folosite pentru bombardarea Ucrainei. Pentru cei care cred că erau folosite doar pentru a genera frică ridicându-le de pe pistă, crezând că sunt încărcate cu bombe nucleare, nu este adevărat. Ele sunt folosite pentru a bombarda cu rachete balistice, inclusiv rachete de croazieră, ţinte civile şi militare din Ucraina. Deci impactul se va vedea cel puţin în reducerea acestor atacuri, pentru că în acest moment ruşii vor trebui să mute bombardierele de unde sunt, pe cele care au mai rămas funcţionale. Deci vom vedea o reducere a acestor atacuri, ceea ce înseamnă, pe termen lung, practic salvarea multor vieţi. Pe termen scurt, pentru că Rusia va avea un răspuns, vom vedea o creştere a numărului victimelor din Ucraina, dar pe termen lung vom vedea o scădere a numărului victimelor, mai ales victime civile, din cauza acestor bombardiere. Şi inclusiv pentru noi, pentru România, pentru Europa, Rusia, în acest moment, are o capabilitate mult mai mică de a proiecta forţă în zona Europei şi folosind unul dintre pilonii triadei nucleare, adică pilonul aerian.
- Operaţiune planificată, potrivit informaţiilor de la Kiev, timp de un an şi jumătate. Casa Albă transmite că n-a fost informată anterior. Ce arată asta despre relaţia cu Casa Albă? Totuşi, un an şi jumătate înseamnă şi administraţia Biden, nu doar administraţia Trump. Pe de o parte. Pe de altă parte, vă întreb pe dumneavoastră dacă aveţi credinţa că poate să fi fost executat acest atac fără intelligence american.
- Nu cred că nu au fost folosite cel puţin informaţii satelitare, de exemplu, cum sunt sateliţii comerciali care pot fi opriţi la un moment dat, cum s-a şi întâmplat la un moment dat, în momentul în care Donald Trump a oprit furnizarea de informaţii pentru Ucraina, parcă în martie undeva. Compania a fost obligată să nu mai ofere imagini Ucrainei, imagini satelitare. Deci chiar dacă poate nu guvernul american a oferit aceste imagini satelitare, cu siguranţă există companii care oferă aceste imagini din punct de vedere comercial.
Adică eu sau dumneavoastră, dacă avem suficient de mulţi bani, putem să cumpărăm toată harta Rusiei şi să vedem ce este acolo. Ce spune asta despre relaţia cu Statele Unite ale Americii? Păi trebuie să ne aducem aminte că undeva în iarnă se discuta despre faptul că în contraofensiva din 2022, această contraofensivă din zona Harkovului a fost oprită chiar de SUA, adică au pus presiune asupra Ucrainei să fie oprită această contraofensivă tocmai de frica colapsului total al frontului din est şi, după aia, a frontului Donbass, şi frica de represalii nucleare din partea Rusiei, pentru că nu ştiau americanii în momentul acela dacă Putin are curajul să folosească arme nucleare sau nu.
Probabil că, cunoscând aceste informaţii, evident ucrainenii le ştiau în timp real, ştiau de atunci că aceste presiuni există, în 2022, în 2023, şi prin urmare au luat decizia ca aceste operaţiuni, care sunt extrem de sofisticate, şi ceea ce este excepţional este că au fost folosite zeci sau poate sute de persoane în această operaţiune care a fost supravegheată de către Volodimir Zelenski şi a fost coordonată de către şeful SBU, nu a transpirat absolut nimic, adică acest lucru este un lucru absolut extraordinar pentru Serviciile Secrete. Este de nivelul operaţiunilor pager-urilor din Hezbollah, operaţiunea Mossad. Probabil că SBU, în momentul acesta, a urcat câteva trepte în clasamentul celor mai sofisticate servicii de inteligenţă şi celor mai eficace servicii de inteligenţă.
- Cum reconfigurează asta pattern-urile de război de acum înainte, ce a făcut Ucraina cu Operaţiunea Pânza de Păianjen?
- Ceea ce se întâmplă în războiul din Ucraina este observat de absolut toţi analiştii şi toţi specialiştii militari. De acolo se învaţă lecţii şi cred că inclusiv în Europa, în momentul de faţă, se învaţă lecţii despre cum să protejăm bombardierele strategice. Inclusiv americanii au bombardiere strategice B-52 care au fost inclusiv în România şi care nu sunt sub hangare, de exemplu, sunt pe acele piste "brăduleţ" din Războiul Rece, deci practic sunt în spaţiu deschis şi care sunt protejate, dar se demonstrează că acest lucru nu a fost suficient în cazul Rusiei, pentru că, să nu subestimăm, Rusia are un sistem de apărare antiaerian foarte sofisticat şi totuşi el a fost penetrat de această operaţiune. Asta înseamnă că şi reversul poate fi folosit împotriva Europei sau poate fi folosit împotriva Americii deci, prin urmare, absolut toată lumea învaţă din această operaţiune.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰