Ce au discutat Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la București. Proiectele "Calea ferată Rail2Sea" și autostrada "Via Carpathia" printre teme

„În întrevederea pe care tocmai am încheiat-o, desfăşurată într-o atmosferă foarte deschisă de prietenie, am discutat despre extinderea şi aprofundarea Parteneriatului strategic româno-polon instituit în octombrie 2009 şi reînnoit în 2015. M-am bucurat să constat că acest parteneriat strategic a încurajat o dezvoltare susţinută a relaţiilor noastre bilaterale în ultimii ani.

Organizarea în a doua parte a acestui an a unei noi şedinţe comune a guvernelor României şi Poloniei la care va fi agreat un nou plan de acţiune al Parteneriatului Strategic pentru perioada 2021-2025 demonstrează încă o dată nivelul excelent al dialogului româno-polonez”, a afirmat preşedintele Iohannis în conferinţa de presă comuncă cu omologul polonez.

Șeful statului a mai spus că a fost o intensificare substanţială în ultimii ani a dialogului româno-polonez. Iohannis a adăugat că a convenit cu preşedintele Poloniei stimularea pe mai departe a schimburilor comerciale şi a precizat că acestea au însumat în 2020, în ciuda pandemiei, peste 7 miliarde de euro, precum şi a investiţiilor reciproce.

„Discuţiile au reliefat, totodată, interesul comun pentru aprofundarea cooperării sectoriale, inclusiv în domenii precum industria de apărare”, a completat el.

Președintele Iohannis a indicat că discuţiile au vizat şi cooperarea în plan regional în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, cu accent pe implementarea proiectelor strategice de interconectare regională şi că a fost agreată continuarea promovării comune, cu prioritate, a proiectului de cale ferată Rail2Sea, care va lega porturile Constanţa şi Gdansk şi, respectiv, a proiectului rutier Via Carpathia.

„Dialogul româno-polon pe tema securităţii aduce beneficii reciproce certe pentru ambele ţări, pentru regiunea noastră şi pentru Alianţa Nord-Atlantică. Am convenit cu domnul preşedinte continuarea contribuţiilor militare pe care România şi Polonia le au fiecare pe teritoriul celeilalte în contextul implementării deciziilor adoptate la Summiturile NATO anterioare”, a declarat Iohannis.

El a amintit că marţi, alături de omologul polonez, va participa la exerciţiul militar „Justice Sword 21”, la Poligonul Smârdan. Acesta a mai spus că au fost discuţii şi despre securitatea la Marea Neagră şi pe Flancul Estic, cât şi despre priorităţile pentru Summitul NATO din 2021.

„Astfel, ţările noastre vor continua să susţină consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, a coeziunii acestuia, precum şi procesul NATO 2030 şi adoptarea unei decizii privind actualizarea Conceptului Strategic aliat la Summitul NATO din iunie. România şi Polonia acordă o atenţie deosebită întăririi rezilienţei NATO, a statelor aliate şi a celor partenere şi mă bucur că Polonia susţine proiectul Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă de la Bucureşti. În acest context, am reafirmat şi susţinerea puternică a ţărilor noastre pentru consolidarea relaţiei transatlantice”, a explicat Klaus Iohannis.

Şeful statului a mai afirmat că au fost discuţii şi despre consolidarea Trilateralei România-Polonia-Turcia şi evoluţiile din Vecinătatea Estică.

„Am reiterat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova şi am discutat situaţia îngrijorătoare de securitate din Ucraina şi din jurul Ucrainei, precum şi provocările legate de Belarus. Am convenit totodată coordonarea poziţiilor României şi Poloniei în vederea dinamizării şi substanţierii Parteneriatului Estic în perspectiva Summitului preconizat a fi organizat în acest an”, a concluzionat preşedintele Iohannis.

Duda: Avem prezenţă americană în ţările noastre şi putem astfel să realizăm modernizarea propriilor forţe armate

La rândul său, preşedintele Poloniei a declarat că ţările NATO trebuie să fie pregătite să apere Belarus, „în cazul în care va fi nevoie de apărarea acestei independenţe”.

„Este problema din Belarus, care îi atinge şi pe cetăţenii belaruşi care sunt de origini poloneze. Avem cazuri de arestări acolo ale liderilor minorităţii poloneze. Situaţia este foarte dificilă, dar avem nesiguranţa în ceea ce priveşte viitorul Belarus, cât şi al celor care locuiesc în această ţară. Ne-am dori foarte mult ca această ţară să meargă către democraţie, ne-am dori foarte mult ca această ţară să devină o ţară pe deplin suverană, ne-am dori ca aceste ambiţii şi aspiraţii ale poporului Belarusului şi ale tuturor cetăţenilor şi locuitorilor săi să se realizeze.

Trebuie să fim foarte atenţi, să observăm pe de o parte situaţia, dar, pe de altă parte, să fim şi pregătiţi să reacţionăm la orice pericole care ar putea veni din acea direcţie şi să fim pregătiţi să apărăm Belarus, în cazul în care va fi nevoie de apărarea acestei independenţe”,  a afirmat preşedintele Poloniei.

Andrzej Duda a mai spus că îşi doreşte îmbunătăţirea colaborării militare dintre cele două stare şi anume modernizarea forţelor armate ale celor României şi Poloniei.

„Avem prezenţă americană în ţările noastre, avem armate aliate pe teritoriile noastre, care ne garantează securitatea şi putem astfel să realizăm modernizarea şi dezvoltarea propriilor forţe armate, conştienţi fiind că securitatea cetăţenilor noştri, atât în Polonia cât şi în România şi în celelalte ţări din această regiune, este asigurată suplimentar şi de prezenţa aliată, mai ales în aceste vremuri dificile”, a explicat şeful statului polonez.

Preşedintele SUA Joe Biden şi secretarul de stat american Antony Blinken participă la Summitul Formatului Bucureşti (B9) găzduit luni de Klaus Iohannis, alături de preşedintele Poloniei.

Evenimentul, organizat la iniţiativa preşedintelui Iohannis, se desfăşoară cu prezenţa în Capitală preşedintelui polonez şi cu participarea prin videoconferinţă a celorlalţi şefi de state din Formatul Bucureşti, precum şi a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰