Guvernul şi PSD se acuză reciproc de eşecul Legii Salarizării: Am pierdut 770 de milioane de euro din PNRR
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Negocierile pentru legea salarizării unitare au eşuat, iar PSD şi Guvernul Bolojan se acuză reciproc pentru blocarea reformei şi pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR. Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, acuză PSD că a sabotat deliberat negocierile, în timp ce fostul ministru Florin Manole respinge acuzaţiile şi susţine că Guvernul Bolojan este responsabil pentru eşec.
Dragoş Pîslaru prezintă o cronologie a negocierilor şi susţine că PSD a blocat procesul atât politic, cât şi prin intermediul sindicatelor. El afirmă că proiectul de reformă a fost construit în funcţie de posibilităţile bugetare şi că, după mai multe simulări, impactul a fost stabilit la aproximativ 10 miliarde de lei.
Dragoş Pîslaru acuză PSD că a sabotat reforma salarizării
"PSD a ales deliberat şi conştient să saboteze fiecare pas al acestui proces. A făcut-o direct, în plan politic, şi indirect prin agenţii lor de influenţă din zona sindicală”, arată el. Pîslaru vorbeşte despre ceea ce ”pare doar o formă de şantaj”, referindu-se la discuţii cu sindicatele: ”Dar, când am discuţii cu aceste sindicate în care mi se spune, întâi, că nu îi interesează de unde scoatem banii - că le-a venit rândul şi acum toate resursele trebuie duse către ei - şi, apoi, că nu ar trebui să mă mai obosesc, pentru că au discutat deja cu PSD, AUR, UDMR şi minorităţile şi au grila agreată, atunci intrăm într-o zonă în care nu mai suntem pe aceeaşi pagină", susţine el.
"Negocierile pentru legea salarizării unitare au eşuat oficial. În ciuda tuturor eforturilor depuse de Guvern şi Ministerul Muncii şi în ciuda medierii asigurate de Administraţia Prezidenţială, consensul nu a putut fi atins. Cine este principalul vinovat al acestui eşec? Răspunsul este unul singur: PSD. Vreme de 4 ani şi jumătate din PNRR, Ministerul Muncii a fost condus de PSD, cu 3 miniştri succesivi. În toţi aceşti ani, PSD nu a pus pe masă niciun proiect şi nu a organizat nicio consultare cu sindicatele şi partenerii sociali. Au făcut promisiuni despre care ştiau că nu pot fi onorate şi apoi, în stilul caracteristic, au fugit de răspundere", a susţinut Dragoş Pîslaru, miercuri seară, într-o postare pe Facebook.
El a adăugat că a preluat mandatul de ministru interimar al Muncii în luna aprilie "şi, din păcate, spre deosebire de celelalte subiecte grele din PNRR, aici nu am reuşit să realizez o minune".
"Ce am pus pe masa partidelor: un proiect elaborat tehnic, nu politic, care porneşte de la constrângerile puternice ale contextului bugetar şi de la angajamentul României de a reveni la un minim de disciplină în finanţele publice, după dezmăţul populist din jurul alegerilor 2023-2024. Fără pretenţia unei perfecţiuni imposibil de atins în condiţiile date, proiectul rezolvă probleme reale de echitate, cauzate de promisiunile neîndeplinite ale Legii nr. 153/2017", a subliniat Pîslaru.
Dragoş Pîslaru: Sindicatele au acceptat în 2016 o lege de 50 de miliarde de lei, deşi exista o variantă mai ieftină
Potrivit acestuia, în 2016, sindicatele au fost "amăgite" să accepte o variantă de lege cu un cost de 50 miliarde lei, pentru a nu trece proiectul la care lucrase în guvernul tehnocrat şi care nu putea depăşi 32 de miliarde de lei buget.
Dragoș Pîslaru acuză PSD că a blocat reforma salarizării în sectorul public și amintește că România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR. El susține că Legea 153/2017 a fost aplicată doar în proporție de 60%, iar între timp inechitățile salariale s-au accentuat.
Ministrul spune că proiectul de reformă a fost ajustat de la un buget inițial de 8 miliarde de lei la 12,1 miliarde, însă, după avertismentele privind situația fiscală a României, plafonul a fost redus la aproximativ 10 miliarde de lei. Educația ar urma să primească 3,3 miliarde de lei, iar sănătatea 2,9 miliarde.
Pîslaru acuză sindicatele din educație și sănătate că au cerut majorări care depășeau posibilitățile bugetare și susține că PSD a sabotat deliberat negocierile, inclusiv prin intermediul sindicatelor.
Ministrul avertizează că miza nu este doar finanțarea din PNRR, ci și șansa României de a face o reformă reală și echitabilă a salarizării în sectorul public.
Florin Manole: Guvernul Bolojan, vinovat pentru pierderea banilor din PNRR
În replică, Florin Manole îl provoacă pe premierul Ilie Bolojan să prezinte amendamentele PSD despre care afirmă că ar fi dus impactul legii de la 8 la 12 miliarde de lei. Fostul ministru susţine că aceste amendamente nu există şi acuză Guvernul Bolojan că este responsabil pentru pierderea banilor din PNRR.
"Pentru că în ultimele două zile domnul Ilie Bolojan a inflamat spaţiul public cu o serie de declaraţii false, mincinoase, referitoare la legea salarizării, este nevoie să venim cu nişte precizări. În primul rând, vreau să spun că eu am lăsat un proiect la plecarea din minister. Domnul Ilie Bolojan, guvernul Bolojan au lăsat în urmă doar o listă de vinovaţi. Lista de vinovaţi a lui Ilie Bolojan conţine salariaţi din sistemul de sănătate, de educaţie, de apărare şi ordine publică. Toţi oamenii care întreţin sistemele fundamentale ale statului român şi care, în mod legitim, îşi doreau venituri decente. Sindicatele sunt al doilea vinovat pe care îl identifică Ilie Bolojan", a afirmat Florin Manole.
Florin Manole: Proiectul legii salarizării era la Bolojan din 24 aprilie
El a precizat că proiectul legii salarizării nu era în vreun sertar, ci la Ilie Bolojan din 24 aprilie.
"Legea pe care am lăsat-o nu era în niciun sertar. Era la Ilie Bolojan de pe 24 aprilie, ora 11.25, la fel cum era tot din acel moment la toţi vicepremierii, la ministrul de finanţe şi la ministrul fondurilor europene. De ce atunci? Pentru că atunci am agreat cu premierul Bolojan să trimit acel text către toată lumea, pentru ca în săptămâna următoare să existe o discuţie politică la nivelul vicepremierilor pentru un acord care să preceadă consultările publice cu sindicate şi cu ministere. Am respectat acel termen. Din conjunctura politică pe care o ştie toată lumea, din păcate, în săptămâna următoare, acea consultare cu vicepremierii nu a avut loc, dar două întâlniri preliminare datei de 24 apriliei au avut loc la Palatul Victoria şi au fost prezidate de către primul ministru", a mai transmis fostul ministru al Muncii.
Pîslaru susţine că reforma era necesară pentru corectarea inechităţilor create de aplicarea incompletă a Legii 153/2017 şi avertizează că eşecul nu înseamnă doar pierderea finanţării europene, ci şi ratarea unei reforme reale a salarizării din sectorul public.
