Liderii PSD, noi atacuri la adresa lui Bolojan: "Unde au dispărut banii din taxe, dacă deficitul e același?"
Liderii PSD au lansat noi atacuri la adresa premierului Ilie Bolojan pentru modul în care gestionează deficitul și reformele. Marius Budăi susţine că deficitul real va depăși 9%, acuză "eșecul austerității" și îl întreabă pe premier unde au dispărut banii din creșterile de taxe, dacă s-a ajuns la același deficit. În același timp, Mihai Fifor îl ironizează pe Bolojan pentru "schimbarea la față", subliniind că, după luni de discurs alarmist, premierul recunoaște acum că reformele nu pot fi făcute "cu barda".
Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a transmis că deficitul real va fi de peste 9% și că aceasta este o dovadă clară "a eșecului austerității". Totodată, el cere ca PSD să nu mai voteze niciun pachet de măsuri dacă acesta nu va include și măsurile de stimulare economică propuse de social-democrați.
Budăi, către Bolojan: Unde au dispărut banii din creșterile de taxe, dacă a ajuns la același deficit
"Din păcate, PSD a avut din nou dreptate! Premierul Bolojan tocmai a anunțat că ținta de deficit din acest an va fi de 8,4%! Ce nu a spus premierul este că acest deficit (cash) nu include datoriile rămase neplătite până la finalul anului. Asta înseamnă că deficitul real (ESA) va fi de peste 9%! Este dovada clară a eșecului austerității! După acest eșec, premierul Bolojan nu mai poate da vina pe "greaua moștenire". Cu un deficit asemănător, premierul PSD Marcel Ciolacu a realizat cele mai mari investiții din istorie, a majorat pensiile de două ori într-un an, a scutit de taxe pensiile până la 3.000 de lei și a crescut salariile profesorilor. Nu a majorat TVA-ul, nu a crescut taxele pentru firme, nu a pus CASS pe pensii și nici pe veniturile mamelor, veteranilor sau persoanelor cu dizabilități. Diferența este colosală! Dacă aș fi demagog, l-aș întreba pe domnul Bolojan: unde au dispărut banii din creșterile de taxe, dacă a ajuns la același deficit, dar fără beneficiile guvernării Ciolacu? Dar nu sunt demagog, ca unii colegi din PNL. Voi spune adevărul, care este foarte simplu: eșecul austerității are la bază lipsa măsurilor de stimulare economică! Au lipsit acele măsuri pe care PSD le-a propus în Coaliție. Iar dacă vii doar cu austeritate și mesaje alarmiste, economia se contractă, iar odată cu ea scad și veniturile bugetare. În final, încasezi mai puțin decât ai estimat inițial. Aceasta este rețeta sigură a eșecului! Un lucru este cert: nu putem continua așa! PSD nu trebuie să mai voteze niciun pachet de măsuri, dacă premierul va veni cu alte creșteri de taxe și nu va include măsurile de stimulare economică din programul PSD!", a scris pe Facebook Marius Constantin Budăi.
Fifor: Bolojan a descoperit că reformele nu se fac cu barda
Deputatul PSD Mihai Fifor, liderul PSD Arad, vorbeşte, într-o postare pe Facebook, despre "schimbarea la faţă a premierului", remarcând ironic că "a descoperit brusc că reformele nu se fac cu barda".
"Schimbarea la față a premierului - sau de ce a fost nevoie să se ajungă până la amenințarea cu căderea guvernului pentru a face o guvernare bazată pe analiză și nu pe bardă? Se pare că, brusc, premierul Bolojan a descoperit că reformele nu se fac cu barda. După luni de discurs alarmist și procente analizate superficial, tonul s-a schimbat vizibil: nu mai vorbim de tăieri decise după cum i-a fost somnul de noapte, ci de analize instituție cu instituție, cel puțin la nivel central. "Nu se va merge pe o reducere cu 20% peste tot", spune acum premierul, ci pe o evaluare corectă - unele instituții ar putea să nu fie afectate, iar altele ar putea avea nevoie chiar de angajări. Surprinzătoare schimbarea de ton a premierului în intervenția de la Digi24. Mai ales pentru că recunoaște, în sfârșit, că rezultatele nu pot fi obținute "peste noapte", ci doar după câteva luni, și că lucrurile trebuie făcute printr-o analiză temeinică, nu doar din dorința de a intra în istorie ca părintele universal al reformei. Care, cel puțin până acum, a avut exact efectul invers celui scontat. Dar dacă la nivel central premierul pare să fi înțeles că nu există soluții magice, la nivel local situația este și mai delicată. Diferențele dintre primării sunt enorme: unele au în aparatul propriu salubritatea și întreținerea spațiilor verzi, altele le-au externalizat; unele au direcții și servicii integrate, altele le gestionează prin companii separate; unele funcționează deja cu schema maximă de personal permisă de lege, altele au organigrame extinse. Este evident că nu poți aplica aceeași măsură peste tot fără să riști blocaje administrative și colapsul unor servicii publice de bază. Chiar premierul admitea recent că doar aproximativ 300 de primării din România reușesc să se susțină bugetar singure, restul depinzând de transferurile de la centru pentru a-și acoperi cheltuielile curente. În aceste condiții, orice reformă făcută "la grămadă" riscă să accentueze dezechilibrele și să lase administrațiile locale fără resurse minime de funcționare. Iar acum urmează rectificarea bugetară, cu administrațiile locale deja cu apa la gât. Filosofia ultimilor 35 de ani a fost aceeași: rectificările de la centru au astupat găurile și au ținut primăriile pe linia de plutire. Este clar că lucrurile nu mai pot continua așa. România are nevoie de o reformă profundă a administrației și de o schimbare radicală de paradigmă în felul în care gândim și facem să funcționeze lucrurile. Dar o asemenea schimbare nu se face peste noapte. Și, cu siguranță, nu cu barda", a scris pe Facebook Mihai Fifor.
Ce a declarat premierul Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni seară, la Digi24, că a reușit să convingă Comisia Europeană să accepte un deficit de 8,4% în acest an explicând "realitățile bugetare" și asumând măsuri credibile. El a subliniat că predictibilitatea și respectarea angajamentelor aduc încredere, dobânzi mai mici și investiții mai mari. Întrebat despre reducerea de 20% a personalului, Ilie Bolojan a spus că nu cifra contează, ci o analiză corectă la fiecare instituție.
"Cred că este o cifră care ar putea fi luată în calcul (cea de 20%, n.r.), dar nu o cifră este problema, ci o analiză corectă a fiecare instituţii. S-ar putea să constatăm că într-una nu e nevoie de nicio reducere de personal, în alte zone ai nevoie de angajări. Dar s-ar putea să constatăm că unele instituţii, dacă sunt desfiinţate, nu se întâmplă nimic. Sau se pot reduce cu 30%. Aici trebuie făcută o analiză a fiecare instituţii", a declarat prim-ministrul.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰