Senatul a adoptat modificările Codului Penal, aşa cum le-a propus coaliţia PSD-ALDE. Miercuri e votul în Camera Deputaţilor

Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat, marţi, cu 74 de voturi "pentru", 28 de voturi "împotrivă şi nouă abţineri, proiectul de lege privind modificarea Codului penal. Proiectul a fost adoptat după o şedinţă tensionată, în care opoziţia a încercat să lase puterea fără cvorum, însă acest lucru nu a fost posibil deoarece senatorii UDMR au venit în sală pentru ca şedinţa să poată continua.

Înainte de votul final, PNLşi USR şi-au susţinut cele peste 160 de amendamente respinse.

La un moment dat, senatorii PNL, USR şi PMP au părăsit sala de şedinţă a plenului pentru a nu fi asigurat cvorumul necesar pentru votul proiectului de lege privind modificarea Codului penal. Însă, senatorii UDMR s-au alăturat şedinţei de plen, astfel că a fost asigurat cvorumul pentru continuarea lucrărilor. La ultimul apel în plen erau prezenţi 73 de senatori, astfel că opoziţia a revenit şi ea în bănci.

Senatoarea PNL Alina Gorghiu a declarat, în timpul dezbaterilor privind adoptarea modificărilor la Codul penal, că aceste modificări nu reprezintă decât "ambiţia absurdă a unui singur om", iar senatorul USR Nicu Fălcoi a afirmat că "PSD a inventat un nou mod de a fura". De asemenea, senatorul UDMR Attila Cseke a criticat faptul că deciziile CCR au fost transpuse abia acum în legislaţia penală şi a spus că UDMR nu este de acord cu abrogarea articolului privind la neglijenţa în serviciu şi nici cu unele modificări aduse articolului privind abuzul în serviciu. Senatorul PSD Şerban Nicolae, unul dintre iniţiatorii modificării Codului, a spus că majoritatea amendamentelor adoptate provin de la CSM şi asociaţiile profesionale, afirmând că nu crede că judecătorii au vreo vină în faptul că “Parlamentul a întârziat nepermis de mult elaborarea acestor norme”.

“Din păcate, discutăm într-adevăr un proiect esenţial pentru democraţie şi pentru sistemul judiciar şi pentru fiecare dintre noi, în nişte condiţii de necalificat, în termeni civilizaţi. Lipsa de cvorum la  o asemenea lege importantă mie mi se pare de nepermis, inclusiv ţipetele stridente ale unei doamne din sală la momentul ăsta mi se par de nepermis. Ţine de bunul simţ, de educaţie, dar unde nu e, nici Dumnezeu nu cere şi nici PNL nu cere”, a spus Alina Gorghiu.

De asemenea, ea spune că proiectul Codului penal reprezintă ambiţia absurdă a unui singur om. Ea a criticat faptul că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu s-a aflat în plen în timpul dezbaterilor.

“Proiectul de Cod penal (...) nu reprezintă altceva decât ambiţia unui singur om şi vorbim de o ambiţie cât se poate de absurdă. E vorba de o lege importantă, de o lege majoră, care nu doar că nu are în spate un studiu de impact, dar nu are nici măcar un amărât de ministru al Justiţiei prezent în sala de plen, astăzi (marţi – n.r.), deşi pe la Comisii de fiecare dată când vine un consilier, director sau consilier de stat spuneţi că nu dezbateţi proiecte de lege decât atunci când apare ministrul. Astăzi, în plenul Senatului, când nu apare ministrul, nu aveţi niciun fel de ezitare şi nici nu clipiţi. Sunţei mândri că nimeni de la Guvern nu a venit să reprezinte instituţia pe care o susţineţi dumneavoastră”, a mai spus Gorghiu.

Senatorul USR Nicu Fălcoi a precizat că noua definiţie a abuzului în serviciu va face ca în România să nu mai existe niciun dosar pentru această infracţiune, susţinând că “PSD a inventat un nou mod de a fura”.

“După ce am aflat noua definiţie pentru abuzul în serviciu, primul gând a fost să văd dacă va mai rămâne în România vreun dosar întocmit pentru această infracţiune. Nu de altă, dar că să îmi pot da seamă dacă domul Iordache, Nicolicea şi ceilalţi reprezenanti ai PSD-ALDE -UDMR din Comisie şi-au îndeplinit toate sarcinile trasate sau le-a mai scăpat cumva ceva pe care l-ar putea face din nou pe domnul Dragnea să îşi ceară scuze din nou infractorilor. (...) PSD a inventat un nou mod de a fura, hoţia altruistă în care împarţi cu ceata de altruişti politici ce ai furat de la români”, a spus Nicu Fălcoi.

Senatorul UDMR Attila Cseke a criticat faptul că deciziile CCR au fost transpuse abia acum în legislaţia penală şi a spus că UDMR nu este de acord cu aborgarea articolului din Codul penal cu privire la neglijenţa în serviciu şi nici cu unele modificări la abuzul în serviciu.

“Deciziile CCR trebuie sau nu transpuse în legislaţia internă? Categoric, răspunsul este da. Dacă aceste decizii trebuiau transpuse la momentul actual? Răspunsul este, categoric, nu. Nu acum trebuiau transpuse, ci mult mai de mult. (…) Sunt două chestiuni pe care nu putem să le susţinem  aşa cum ele sunt formulate în raportul Comisiei speciale. Nu suntem de acord cu abrogarea articolului privind neglijenţa în serviciu. Nu putem să fim de acord cu această chestiune, pentru că  modalitatea de săvârşire din culpă a încălcării atribuţiilor de serviciu ar dispărea.  Aici, la această infracţiune, trebuia reglementat ce ne-a spus Curtea la abuzul în serviciu, pentru că sunt oarecum legate”, a spus Cseke.

Acesta a spus, legat de abuzul în serviciu, că UDMR este de acord cu faptul că s-au adus unele modificări cerute de CCR, iar la stabilirea pragului pentru infracţiune “e o altă discuţie”.

“În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, noi putem să susţinem o formă care transpune cele două decizii ale CCR, care ne-a spus două lucruri: atribuţiile de serviciu trebuie reglementate la nivel de lege, această parte este în raportul Comisiei şi că trebuie determinat un prag pentru infracţiune, şi această chestiune este stabilită. E o altă discuţie cât trebuie să fie pragul”, a mai spus el.

De asemenea, Cseke Attila a explicat faptul că UDMR nu este de acord cu reducerea limitei maxime de pedeapsă pentru abuzul în serviciu şi cu sintagma “pentru a obţine pentru sine, soţ, afin sau rudă până la gradul II un folos patrimonial”, iar dacă aceste probleme nu se vor rezolva prin adoptarea amendamentelor respinse care „ar rezolva” aceste lucruri, formaţiunea sa nu va susţine proiectul de lege.

“S-au introdus două chestiuni în plus la abuzul în serviciu, şi anume reducerea limitei maxime de pedeapsă de la 7 la 5 ani şi s-a introdus sintagma <pentru a obţine pentru sine, soţ, afin sau rudă până la gradul II un folos patrimonial>. Cu aceste două chestiuni adăugate, grupul UDMR nu poate să fie de acord. Vă spun că din dezbatere, atunci când amendamentele respinse se susţin, vom vota cele două amendamente care ar rezolva cele două chestiuni – să rămână neglijenţa în serviciu şi abuzul în serviciu să rămână în forma cerută de CCR. Dacă acest lucru nu se întâmplă, UDMR nu va putea susţine propunerea legislativă”, a conchis el.

Senatorul UDMR a mai susţinut că este de acord cu abrogarea pedepsei amenzii atunci când există şi pedeapsa închisorii, dar şi cu reglementarea ca la confiscarea extinsă trebuie să rezulte din probele administrate că bunurile provin din activităţi infracţionale.

Senatorul PSD Şerban Nicolae a spus că majoritatea amendamentelor adoptate provin de la CSM şi asociaţiile profesionale, afirmând că nu crede că judecătorii sut vinovaţi vină că “Parlamentul a întârziat nepermis de mult elaborarea acestor norme”.

“În fapt, am încercat să simplificăm această dezbatere la nivelul instituţiilor însărcinate cu aplicarea legii. Marea majoritate a amendamentelor provin de la CSM şi de la asociaţiile profesionale. Am văzut forma finală şi ca iniţiator vă pot spune că sunt mulţumit cu faptul că am depăşit această etapă şi că se poate trece peste deciziile care au constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii din Codul penal, în aşa fel încât alternativa la actuala formă să fie cea propusă de comisia specială. Între a avea dispoziţii în Codul penal neconstituţionale şi a oblige instanţele de judecată să facă lucruri anormale pentru statutul judecătorilor, adică să distingă ce anume din Codul penal se poate aplica şi în ce limite şi cum anume trebuie interpretată legea şi face modificările pe care le-am considerat la acest moment ca fiind necesare, a doua variantă este de preferat. Eu cred că judecătorii nu au nicio vină în faptul că Parlamentul a întârziat nepermis de mult elaborarea acestor norme. (...) Am văzut şi amendamentele respinse ale Comisiei şi aşa cum am constatat cu toţii că ele nu au făcut decât încerce o tergiversare a dezbaterilor, să aducă în discuţii cazuri private, individualizate personal, în aşa fel încât să se asigure că pot să continue cu acest mecanism de epurare politică sau de joc politic prin intermediul legislaţiei penale şi al instituţiilor judiciare”, a spus senatorul PSD.

Comisia specială a eliminat din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern, iar articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu a fost abrogat. Totodată, comisia a decis modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate. Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis, luni, că numeroase dosare vor fi închise ca urmare a intervenirii prescripţiei.

Comisia a adoptat modificarea articolului 297 din Codul penal cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, astfel că infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie - 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II. În timpul dezbaterilor, deputatul PSD Oana Florea a propus abrogarea infraţiunii de abuz în serviciu.

De asemenea, comisia specială a eliminat din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern, iar articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu a fost abrogat. Totodată, comisia a decis modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.

"Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă", se arată în amendamentul PSD adoptat de Comisie.

În forma iniţiată de Ministerul Justiţiei, după care PSD şi-a creat propriul amendament, spune că: ”Fapta fucţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini pana la gradul II inclusiv, un folos patrimonial şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime  nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă", se arată în amendamentul Ministerului Justiţiei adoptat de Comisie.

Forma actuală a abuzului în serviciu nu prevedea un prag până la care fapta nu se pedepseşte penal: "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică", scrie în actuala formă a infracţunii de abuz în serviciu din Codul penal".

“Fapta funcţionarului public care în exercitarea atribţiilor de serviciu nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos încălcându-şi obligaţiile de serviciu cu reglementare prin lege ordonanţă sau ordonanţă de urgenţă a guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare da 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării drepturilor de a ocua o funcţie publică”, se arată în propunerea formulată de PNL pentru modificarea alineatului 1 al articolului 297 din Codul penal privind abuzul în serviciu.

De asemenea, propunerea USR voia ca, pe lângă închisoarea de la 2 la 7 ani, să îi fie interzisă persoanei acuzate de abuz în serviciu şi dreptul de a ocupa o funcţie publică. “Fapta funcţionarului public care în exercitarea atribuţiilor de serviciu nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe sau a ordonanţe de urgenţă şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juriidce se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".

"Fapta funcţionarului public care, cu scopul de a obţine pentru sine sau pentru soţ, rudă sau afin de până la gradul II inclsiv, un folos material necuvenit, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu intenţie, refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă de guvern, şi prin aceasta cauzează o pagubă materială gravă sau o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, dacă fapta nu îndeplineşte elementul constitutiv al altei infracţiuni, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă”, se arată în propunerea UDMR de modificare a infracţiunii.

Deputatul UDMR Marton Arpad a propus şi modificarea alineatelor 2 şi 3 din articolul 297, astfel:  (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care în exercitarea atribuţiilor de serviciu cu intenţie prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă de guvern, îngrădeşte exercitarea  unui drept ale unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, reglie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere. vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie cu HIV SIDA”.

Totodată, la alineatul 3, UDMR a propus ca dispoziţiile alineatelor 1 şi 2 să nu se aplice în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Abrogarea articolului 297 privind abuzul în serviciu a fost fost supusă la vot, iar iniţiatoarea propunerii, deputatul PSD Oana Florea, alături de deputatul PSD Eugen Nicolicea au votat "pentru".

Din totalul de 31 de amendamente, 30 au fost respinse prin vot.

De asemenea Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a eliminat din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern.

Astfel, la propunerea PSD, a fost adoptat un amendament conform căruia alineatul 3 al articolului 297 (privind abuzul în serviciu) stabileşte: ”Dispozitivele alineatelor (1) şi (2) nu se aplică în cazul elaborării, emiterii sau aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern”.

Amendamentul PSD a fost aprobat cu 13 voturi "pentru", 7 voturi "împotrivă" şi o abţinere.

În plus, comisia a adoptat un alt amendament al PSD prin care introduce alineate noi la articolul 308 din Codul penal, prin care, dacă se achită prejudiciul, se reduc la jumătate pedepsele pentru infracţiuni de corupţie.

”(3) Dacă infracţiunile prevăzute la art. 295 şi 297-300 au produs un prejudiciu material, iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, limitele prevăzute la alin. (2) se reduc la jumătate. (4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună una dintre faptele prevăzute de alin. (1), indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceştia”, prevede amendamentul adoptat. 

Comisia specială a mai decis abrogarea articolului 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu. Propunerea a venit din partea PSD şi a fost adoptată cu 12 voturi "pentru" şi două abţineri. De asemenea, opoziţia a cerut să se renunţe la abrogare, însă solicitarea a fost respinsă de majoritatea membrilor comisiei.

"Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă", prevede articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu, aborgată de Comisie.

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a decis, luni, modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.

“Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracţiune gravă se înţelege oricare dintre infracţiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”, potrivit amendamentului propus de CSM şi preluat de PSD.

În forma actuală a articolului 367 din Codul penal, prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Comisia a modificat şi termenele de prescripţie, printr-un amendament al senatorului ALDE Steluţa Cătăniciu.

Alineatul (1) al articolului 154 a fost modificat astfel: „(1) Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt: a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani; b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; c) 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani; d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani; e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda”.

De asemenea, la propunerea Ministerului Justiţiei, comisia a modificat şi articolul 112 indice 1 privind confiscarea extinsă: “Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa  prevăzută   de  lege   este  închisoarea   de  4   ani  sau  mai   mare,   instanţa   îşi  formează convingerea, în baza elementelor de fapt şi a probelor administrate, că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei”.

Joi, Comisia Iordache a votat aproximativ 100 de amendamente.

Astfel, comisia a abrogat literele d) şi g) din articolul 112 indice 1 din Codul penal, în sensul că pentru spălarea banilor sau constituirea unui grup infracţional nu se mai dispune confiscarea extinsă. Un alt amendament prevede reducerea tuturor termenelor din Codul penal pentru acordarea liberării condiţionate. Astfel, pentru pedepsele mai mici de 10 ani, liberarea condiţionată se dispune după executarea a jumătate din durată, iar pentru condamnaţii care au împlinit 60 de ani, liberarea se dispune după executarea a doar unei treimi din durata pedepsei. 

Un alt amendament adoptat de Comisia Iordache, la propunerea Forumului Judecătorilor, prevede că se oferă circumstanţe atenuante dacă este acoperit integral prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. De asemenea, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive, prevede un alt amendament adoptat de comisie. 

Săptămâna trecută, comisia a decis că fostul soţ este membru de familie. Astfel, la articolul 177, prin membu de familie se înţelege soţul sau fostul soţ sau persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii. În forma actuală, prin membru de familie, potrivit Codului penal, se înţelege soţ sau persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc. 

PSD-ALDE a propus şi abrogarea alin. (2) din Articolul 175 din Codul penal care se referă la funcţionarul public. Deputatul UDMR Marton Arpad a spus că definiţia actuală a funcţionarului public ajută multe ONG-uri să aibă acest statut. “De asemenea, este considerat funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”, se arată în alineatul abrogat din forma actuală a Codului penal. Astfel, un funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:  a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti, scrie în alin (1) al articolului 175 din Codul penal care a rămas în vigoare în forma iniţială.

Peste 4.700 de dosare vor fi închise în cazul în care vor intra în vigoare modificările Codurilor penale, a declarat, în urmă cu o săptămână, şi procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰