Reacția ICCJ după reducerea bugetului magistraților pentru a direcționa banii către persoanele vulnerabile
Înalta Curte de Casație și Justiție reacționează dur după ce Guvernul a decis să reducă bugetul instituției și să amâne plata unor drepturi câștigate în instanță de magistrați. Reprezentanții ICCJ acuză Executivul că ignoră obligațiile legale și subminează statul de drept.
Reacţia vine în contextul în care premierul Ilie Bolojan a anunțat reducerea cheltuielilor pentru achitarea acestor drepturi.
Ilie Bolojan a declarat că a fost identificată o soluție prin care propunerea privind pachetul social să fie susținută de coaliție.
"Am decis să reducem componenta de cheltuieli care ţinea de achitarea unor drepturi obţinute de magistraţi prin sentinţe care au fost câştigate în anii trecuţi", a afirmat Ilie Bolojan.
Deși inițial bugetul Înaltei Curți fusese majorat cu 50% față de anul trecut, acesta va fi acum diminuat semnificativ, de la 4,9 miliarde de lei la 3,1 miliarde. Reprezentanții instanței supreme nu au fost însă mulțumiți nici de alocarea inițială.
Într-un comunicat, ICCJ avertizează că amânarea repetată a plăților stabilite prin hotărâri definitive este "incompatibilă cu ordinea juridică". "Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar", transmite instituția.
Judecătorii subliniază că aceste drepturi reprezintă creanțe certe, iar întârzierea lor "afectează direct dreptul de proprietate și securitatea juridică". În acest context, ICCJ cere Guvernului să renunțe la practica reeșalonării unilaterale și avertizează că va apela la acțiuni în justiție pentru a obliga statul să respecte legea.
"Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative", se mai arată în poziția oficială a Înaltei Curți.
Comunicatul ICCJ
"Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive.
Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.
Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar.
Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică.
Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică.
Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român.
În aceste condiții, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală. În absența unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile.
Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională", se atrată în comunicatul instituţiei.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
