Antena Meniu Search
x

Curs valutar

România donează un sistem Patriot Ucrainei. Decizie în CSAT

România va trimite un sistem Patriot Ucrainei, cu condiția continuării negocierii cu Aliații, în special cu SUA, în vederea obținerii unui sistem similar, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național. Decizia a fost luată după şedinţa CSAT de astăzi, care a durat o oră. 

Marius Gîrlaşiu
de Marius Gîrlaşiu

la 20.06.2024 , 15:30

UPDATE România va trimite un sistem PATRIOT În Ucraina, având în vedere deteriorarea semnificativă a situaţiei de securitate în ţara vecină. Membrii CSAT vor negocia, în schimb, obţinerea unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național.

Decizia a fost anunţată printr-un comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială după şedinţa CSAT, desfăşurată la Palatul Cotroceni.

România trimite un Patriot în Ucraina, cu o condiţie

Vezi și

"Joi, 20 iunie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele României, Klaus Iohannis. Agenda discuțiilor a fost consistentă, axată pe teme de interes prioritar din perspectiva mediului de securitate și a priorităților de acțiune pentru România.

Pe acelaşi subiect

Au fost trecute în revistă obiectivele prioritare ale României pentru Summitul NATO de la Washington, D.C. din 9-11 iulie 2024, fiind evidențiată necesitatea ca Summitul să permită reconfirmarea solidității unității transatlantice, să înregistreze progrese decisive în consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, pe linia celor decise la reuniunile de la Madrid și Vilnius, dar și să marcheze o angajare sporită politică și practică față de Ucraina, în paralel cu menținerea angajamentului pentru partenerii vulnerabili și pentru interacțiunea cu partenerii globali. 

La finalul discuțiilor pe această temă, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au aprobat obiectivele României la Summitul NATO din acest an. 

Pe ordinea de zi a ședinței s-a aflat, de asemenea, și analizarea stadiului și a perspectivelor conflictului din Ucraina și a implicațiilor pentru România. În acest context, a fost subliniată deteriorarea continuă a situației de securitate în vecinătatea estică a țării noastre, ca urmare a intensificării acțiunilor militare ale Rusiei, fiind subliniate implicațiile și riscurile mai largi de securitate pe care aceste acțiuni le generează pentru regiune, în special pentru Republica Moldova, dar și pentru securitatea europeană și euroatlantică. 

În discuțiile pe acest subiect, au fost subliniate eforturile de sprijinire a Ucrainei, cu punctarea perspectivelor oferite de Summitul de la Washington, D.C. pentru un angajament sporit al NATO față de Kiev. 

România a sprijinit Ucraina încă de la începutul izbucnirii conflictului, fiind înțeleasă situația dramatică mai ales din perspectiva asigurării sistemelor defensive esențiale în contracararea agresiunii declanșate de Federația Rusă, care lovește zonele urbane și infrastructura critică a țării vecine.

Ministerul Apărării Naționale a prezentat Consiliului Suprem de Apărare a Țării o analiză detaliată privind situația operaționalizării celor patru sisteme PATRIOT, derularea programului de înzestrare cu celelalte trei sisteme, importanța operațională a acestora la nivel național și aliat, precum și impactul generat de un eventual transfer al unui sistem.

Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT. 

Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create.

Decizia s-a bazat pe o evaluare tehnică aprofundată a autorităților române, fiind luate toate măsurile pentru eliminarea riscului de creare a unor eventuale vulnerabilități pentru România. În același timp, vor continua discuțiile cu aliații astfel încât apărarea aeriană a țării noastre să fie în continuare consolidată.

Poziționarea României este și va continua să fie fără echivoc în susținerea multidimensională a Ucrainei, alături de comunitatea internațională, în dreptul său legitim la autoapărare în fața agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei.

Discuțiile la nivelul CSAT au vizat și demersurile naționale de consolidare a cooperării și a interacțiunii bilaterale cu Ucraina, evidențiate de procesele în curs privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România și Ucraina și consolidarea cooperării pe linie de securitate. 

Tot în cadrul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au analizat şi au aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2025.

Iohannis renunţă la candidatura pentru şefia NATO

Țara noastră va prelua funcția de comandant al operației EUFOR Althea, în teatrul de operații din Bosnia și Herțegovina, începând cu luna ianuarie 2025, pentru o perioadă de 12 luni.  Totodată, în ședința CSAT, Președintele României a informat că i-a anunțat pe aliații din cadrul NATO, la sfârșitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al Organizației. 

Președintele Klaus Iohannis a solicitat membrilor Consiliului să se pronunțe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de Secretar General al NATO, aceștia declarându-se în favoarea susținerii de către România a candidaturii premierului olandez.

Ştirea iniţială

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a început, joi, la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis. La şedinţă participă premierul Marcel Ciolacu, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Oprea, reprezentanţi ai SRI şi SIE, şeful SMAp, Gheorghiţă Vlad, consilierul prezidenţial Ion Oprişor, secretarul CSAT, Mihai Şomordolea, potrivit imaginilor transmise de Administraţia Prezidenţială.

Ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, nu participă la şedinţa CSAT. Aceasta efectuează o vizită de lucru, joi şi vineri, în Statele Unite ale Americii. În locul său la şedinţa CSAT participă secretarul de stat Luca Niculescu. Nici ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, nu participă la şedinţă.

Sunt cinci puncte de discuţii pe ordinea de zi: 

  • Obiectivele României pentru Summitul NATO din 2024;
  • Forţele şi mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2025;
  • Stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse; implicaţii pentru România;
  • Analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forţele Armate ale Ucrainei;
  • Avizarea solicitărilor pentru obţinerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depuse de către Bithat Solutions S.R.L. şi ASEE Solutions S.R.L.

Anunţul lui Iohannis despre şefia NATO

O altă problemă care ar urma să fie tranşată în urma şedinţei CSAT este cea a candidaturii preşedintelui Iohannis la funcţia de secretar general al NATO şi poziţionarea faţă de Mark Rutte, care are susţinerea celorlalte state NATO.

Ungaria şi Slovacia au anunţat, marţi, că sprijină candidatura lui Mark Rutte pentru funcţia de secretar general al NATO, un pas important pentru premierul olandez în vederea obţinerii funcţiei politice supreme din Alianţa Nord-Atlantică. NATO ia decizii prin consens, astfel că orice candidat are nevoie de sprijinul tuturor celor 32 de aliaţi. Doar România, al cărei preşedinte Klaus Iohannis candidează de asemenea pentru acest post, se opune în continuare candidaturii lui Rutte, nota Reuters.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, întrebat dacă în aceste condiţii îşi menţine candidatura pentru şefia Alianţei Nord-Atlantice, că despre NATO va spune mai mult joi, după şedinţa CSAT. Şeful statului a mai precizat că aceste chestiuni le va prezenta prima dată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, după aceea şi opiniei publice. „Mâine veţi fi integral lămuriţi şi putem merge mai departe”, a completat Iohannis.

În luna martie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, argumentând că decizia are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul său ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO.

În 22 mai, Iohannis afirma că discuţiile privind succesorul lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO ”sunt în toi”. ”Nu au avut loc alte discuţii pentru ocuparea altei funcţii, iar la NATO discuţiile sunt în toi, cum se spune, dar ele nu sunt în faza în care ar putea fi făcute publice”, a afirmat atunci Klaus Iohannis.

Ți-a plăcut acest articol?

Like | 2 voturi
Întrebarea zilei
Aţi fost vreodată victima unui furt de date?
Observator » Stiri politice » România donează un sistem Patriot Ucrainei. Decizie în CSAT