Video Dintr-o ruină, s-a transformat într-un spital de top, cu fondurile UE. A atras medici de la sute de km
Într-un sistem de sănătate tot mai lovit de neputinţă, lipsa medicilor şi acces dificil la servicii de calitate, cea mai frecventă întrebare este: de ce aici se poate? O echipă Observator a ajuns în spitalele care au devenit în ultimii ani unele dintre cele mai dotate din România. Cu aparatură, medici şi bunăvoinţă. Acolo unde medicina se practică la nivel european, iar lipsurile sunt undeva în trecut. Mai este mult de muncă, dar de aici drumul e simplu.
Avem spitale unde nu găseşti niciun medic care să te trateze de urgenţă. Iar acolo unde e medic, de multe ori e degeaba. În alte spitale aştepţi ore-n şir să fii băgat în seamă. Sunt prea puţini medici. Chiar premierul se gândeşte să oblige să nu plece din ţară. "2, 3, 4, 5 ani de zile, trebuie să lucrezi undeva în România", a declarat Ilie Bolojan, premierul României. Terapia Intensivă este sufocată în toată ţara. "Primim acelaşi răspuns: toate ATI-urile sunt 0", a declarat Fiorela Mitoiu, medic şef UPU, Spitalul Pantelimon.
Exemplele de la Vişeu de Sus şi Bistriţa au arătat că se poate
Asta şi pentru că bolnavii în stadiu terminal ocupă paturile de la ATI, din cauză că nu există nicio strategie pentru paliaţie. Nu s-a reuşit. Statul nu a reuşit. Chiar dacă nu e imposibil. Am descoperit şi locuri în ţara asta unde, chiar dacă e greu, se face performanţă în sănătate. "Am zis că vreau să trăiesc momentul în care dacă Doamne fereşte aş păţi eu ceva, să nu întreb: oare cine-i de gardă?", a declarat Cristian Vlad, managerul Spitalului Orăşenesc Vişeu de Sus. Spitalul Orăşenesc din Vişeu de Sus a atras fonduri în valoare de aproape 100 de milioane de euro în ultimii 7 ani. Dintr-o ruină, clădirea a ajuns să aibă dotări de top pentru un spital mic. Aşa a atras şi medici tineri.
"La început a fost foarte greu. N-am avut decât nişte paturi. Toţi colegii ziceau: mai stai mult? Tu eşti ultima, tu vii prima", a declarat Diana Vlonga Păcurar, medic primar pediatrie. A fost prima. De câteva luni, mai are o colegă, iar în secţia de Pediatrie sunt trataţi acum copiii din toate satele şi comunele alăturate. Investiţiile în aparatură au atras medici de la sute de km distanţă. Oana Mărunţelu a venit tocmai din Tulcea pentru a se stabili în Maramureş. "Am venit la Vişeu ca să deschidem drumurile la tomografie, să facem să meargă lucrurile mai bine. Există potenţial, cel mai important ...sunt oamenii. 24 din 24 telemedicină, teleradiologie. Avem o echipa care...au instalate programele de vizualizare a examinărilor, şi care dau rezultate în acelaşi program, care după aceea ajung la spital", a declarat Oana Mihaela Mărunţelu, medic radiolog.
Şi a mai fost găsită o soluţie, pe cât de simplă pe cât de eficientă: fiecare secţie are propriile consumabile pentru curăţenie. "Am încercat să văd care este problema cu infecţiile asociate actului medical. Da, ele există, n-ai ce să faci. Dar hai să facem cumva ca să nu le mutăm dintr-un loc în altul", a declarat Cristian Vlad, managerul Spitalului Orăşenesc Vişeu de Sus. Investiţiile continuă cu un centru de paliaţie şi unul de adicţii. Gratis, cum spune managerul, adică din fonduri nerambursabile. "Dacă nu mişti repede, nu mai prinzi. Pentru că ceilalţi au început să depună şi ei. Şi asta e un lucru bun, eu m-am bucurat", a declarat Paul Szekely, managerul Spitalului Judeţean Bistriţa.
Peste 60.000 de pacienţi vin aici în fiecare an, din toate judeţele învecinate. A fost ridicată o clădire nouă, iar cea veche modernizată la standarde occidentale, cu sute de milioane de euro, cei mai mulţi din PNRR. Materialul folosit în premieră în România ajută la reducerea infecţiilor nosocomiale. "Am aşa o ambiţie să fac în fiecare zi ceva. Să las şi să fiu împăcat că am făcut. Am fost pacient în spital şi am trecut cu bine. V-a fost teamă un pic? Nu mi-a fost teamă, au vrut să mă transfere la Cluj şi le-am spus: n-am nimic cu Clujul, dar ori o rezolvăm aici, ori o lăsăm aşa", a declarat Paul Szekely, managerul Spitalului Judeţean Bistriţa.
Doar câteva zeci de cazuri pe an se mai transferă la Cluj sau la Mureş. Andrei Vârciu a venit la Bistriţa imediat după rezidenţiat. Acum e şef de secţie. "Eram 20 de tineri, acum suntem 150, 160. De fapt marea majoritate a oamenilor cred că angajaţii îi aduce spitalul sau zidurile. De fapt relaţia de colegialitate dintre noi, noi ne aducem unii pe alţii în sistem. Fără colaborare între noi spitalele ar fi goale", a declarat Andrei Vârciu, medic primar gastroenterologie. Face 4 gărzi pe lună. Nu la alegere, obligatoriu, spune el. "Nu alegem, alegem să fim...vorbeam de colegialitate. Dacă nu faci cele patru gărzi, colegul trebuie să facă şase", a declarat Andrei Vârciu, medic primar gastroenterologie.
Exemplele de la Vişeu de Sus şi Bistriţa au arătat că se poate. Şi sunt tot mai mulţi manageri de spitale care stau la rând pentru a le fi acceptate proiectele. "Eu văd o oarecare competiţie şi asta mă bucură, îmi da aşa senzaţia că şi alţii fac şi ţara asta mişcă ceva", a declarat Paul Szekely, managerul Spitalului Judeţean Bistriţa.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
