Izolarea forţată afectează tinerii şi creează sentimentul de singurătate

• Generația Z s-a dovedit a fi cel mai singuratic segment de vârstă.
• 4 din 10 români afirmă că s-au simţit singuri.

7 din 10 tineri cu vârste de până în 23 de ani au simţit că sunt singuri. Tehnologia a fost soluţia, însă, pe termen lung, psihologii avertizează că aceasta are efecte nocive. 4 din 10 români afirmă că s-au simțit singuri pe perioada izolării.

Peste jumătate dintre europenii care s-au simțit singuri uneori în timpul crizei COVID-19, s-au simțit mai singuri decât înainte de aceasta. Surprinzător, poate, Generația Z, tinerii cu vârste de până în 23 de ani, s-a dovedit a fi cel mai singuratic segment de vârstă.

68% dintre persoanele din această categorie de vârstă au recunoscut că s-au simțit singure cel puțin o parte din timp pe perioada auto-izolării, comparativ cu 37%, la vârstnicii de până în 80 de ani.

"Au fost momente când mă simţeam singur."

"Da, m-am simţit singură."

"A fost o perioadă foarte grea pentru că a trebuit să stăm închişi."

Sunt sentimentele tinerilor din perioada izolării. Studiile arată că un procent extrem de mare de tineri spun acelaşi lucru: s-au simţit singuri.

Tinerii cu vârste de până în 23 de ani s-au simţit cei mai singuri în pandemie. Aproape 70% dintre ei au recunoscut că s-au simţit singuri o bună parte din perioada izolării. Comparativ, doar 37% dintre vârstnici au mărturisit acelaşi lucru. 

Vlad şi Iasmina sunt un cuplu de adolescenţi ce şi-au dus dorul în pandemie. Au stat departe unul de celălalt timp de două luni.

Iasmina: Singura parte proastă a fost că nu am fost cu el şi am stat foarte mult despărţiţi. Ne-am sunat, ne-am sunat video.

Reporter: Cum ar fi fost fără tehnologie în perioada asta, pentru tine?

Iasmina: Aş fi folosit porumbeii, habar n-am!

Tehnologia a fost firul "de aţă" de care s-au agăţat cei mai mulţi. Specialiştii explică ce s-a întâmplat cu psihicul tinerilor o dată cu instalarea stării de urgenţă.

Jeni Chiriac, psiholog: Dintr-o dată tânărul care era obişnuit să relaţioneze, să aibă activităţi, deplasări şi activităţi în jurul pasiunilor comune pe care le-au identificat cu alte persoane de aceeaşi vârstă, toate aceste activităţi au dispărut pur şi simplu.

Psihologii spun că tocmai telefoanele, tabletele sau laptop-urile considerate ajutor în izolare, sunt acum motivul stărilor de tristeţe.

Mihaela Săhlean, psiholog: Tehnologia nu înseamnă o normalizare a relaţiilor, ea a fost un substitut, este un substitut, este o variantă dar nu trebuie să devină regulă. Înlocuirea relaţiilor reale cu cele virtuale nu este nici cea mai sanatoasă şi nici cea mai fericită alegere. Aş spune ca prim efect această aplatizare emoţională, afectivă.

Peste 70% dintre români spun că sunt mai dependenți de tehnologie acum după ieşirea din izolare

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰