Video Lipsa somnului afectează calitatea vieții. Cum să recâștigăm nopțile odihnitoare - sfaturile specialistului

Problemele de somn afectează tot mai mulți oameni, influențând atât calitatea vieții, cât și sănătatea pe termen lung. Insomnia, oboseala cronică sau tulburările de somn pot fi legate nu doar de stilul de viață, ci și de afecțiuni medicale, stres sau anxietate. De asemenea, obiceiurile zilnice, cum ar fi utilizarea telefonului înainte de culcare sau orele neregulate de somn, pot agrava aceste probleme. Przentă în platoul Observator 16, Oana Deleanu, somnolog, a vorbit despre toate aceste aspecte și despre cum putem avea un somn odihnitor și sănătos.

de Redactia Observator

la 27.03.2026 , 18:19

Teodora Tompea: Despre problemele de somn vorbim în continuare cu invitata mea, Oana Deleanu. Este somnolog şi este aici, în platoul Observator. Bună ziua, mulțumesc tare mult că sunteți cu noi!

Oana Deleanu, somnolog: Bună ziuă, vă mulțumesesc și eu pentru invitație!

Teodora Tompea: Lipsa aceasta de somn, este un disconfort pe care îl resimțim sau este o afecțiune, o boală?

Articolul continuă după reclamă

Oana Deleanu, somnolog:Pot să fie ambele lucruri. De exemplu, sunt peste 80 de boleale somnului. Deci în momentul în care ne trezim, neodihniți sau nu dormim bine noaptea, în spate poate fi o boală. Pe de altă parte, în spate poate fi depresie, anxietate, ruminare, adică gânduri. Creierul nostru încearcă noaptea să rezolve problemele de peste zi. Poate să fie o deprivare voluntară de somn, socială. Poate să fie un burnout sau, mă rog, doar un sindrom de fatigabilitate, așa-l numim noi medicii. Deci să nu fie neapărat o problemă de somni, ci doar o oboseală cronică.

Teodora Tompea: Lipsa somnului ne scurtează viața sau ne influențează calitatea vieții?

Oana Deleanu, somnolog: Ambele. Prima parte care e cea mai dramatică, ne scurtează viața. Dacă nu dormim așa cum trebuie, apare inflamație, apare stresul oxidativ în timpul nopții, se secretă diferite proteine, proteinele în sistemului imunitar. Sinapse, conexiuni neuronale, curățarea aceea a creierului, care, mă rog, ne ajută să nu ajungem mai târziu sau să ajungem cât mai târzu la demențe. Deci, da, este foarte important să dormim cât trebuie și cum trebuie.

Teodora Tompea: Dar cât trebuie să dormim?

Oana Deleanu, somnolog:În general, între șapte-nouă ore de somn. Ar fi bine să nu depășim această limită în niciun sens.

Teodora Tompea: Aplicațiile de somn, pentru că se menționa și în material, ne ajută în vreun fel sau, ba, din contră, ne stresează mai tare?

Oana Deleanu, somnolog: Depinde de cine le folosește. Pentru că exact așa cum spuneați și dumneavoastră de ortosomnie, sunt persoane care ajung foarte obsedate de somn și, ca orice lucru în viața asta, el fuge de tine în momentul în care tu devii obsedat de el. Adică, cea mai simplă metodă... greu de aplicat, de aceea se ajunge terapie cognitiv-comportamentală pentru insomnie. Este acest trebuie să dorm, trebuie să dorm, să dorm mai bine, n-am dormit, iar mă pun în pat, iar n-o să dorm, ce mă fac? Și, în general, oamenii care dorm cel mai bine sunt oamenii cărora nu le pasă de aceste lucruri.

Teodora Tompea: Păi bun, și cei care poate au probleme, despre suplimente, că erau câțiva dintre oameni care spuneau că au folosit suplimete care nu au funcționat. Cum e cu suplimenele astea? Magneziu, melatonină, magneziul bischlicinat, că sunt tot felul de variante.

Oana Deleanu, somnolog: Un prieten de-ai mei, un profesor în Germania, care chiar are posibilitatea să vadă, să interneze câte 4, 5, 6 săptămâni pacienți cu insomnie, a zis: "Eu mi-am dat un rezident afară când l-am văzut că folosește suplimente." Eu le mai recomand pentru că în România nu avem posibilitate să internăm pe oameni cinci, șase săpămâni să facem ceea ce funcționează cel mai bine. Restricția de somn.

Teodora Tompea: Ce înseămnă terapia asta de 5-6 săptămâni? Adică ce ar trebui făcut?

Oana Deleanu, somnolog: În perioada respectivă face terapie cognitiv-comportamentală, mă rog, îi testează, oamenii merg și la psihoterapie, terapie cognitive-comportamentală și face restricție de somn. Adică... Dormi fix cât dormi, stai în pat fix cât domi, altfel ieși din pat și ai o activitate plăcută, dar nestresantă. Oamenii ajungeau să doarmă 5 ore pe noapte, cât era durata somnului lor și în afara acestui interval, fără ațipeli în timpul zilei, activități și așa mai departe. Sigur că ești foarte obosit, dar atunci când stai internat 5-6 săptămâni, încetul cu încet am asistat și eu la ședințe de psihoterapie în care oamenii povesteau cum li s-a îmbunătățit calitatea somnului pe măsură ce erau mai obosiți.

Teodora Tompea: Recuperăm somnul? Adică n-am dormit suficiente ore în timpul săptămânii? În weekend putem recupera aceste ore?

Oana Deleanu, somnolog: Se cheamă social jet lag. Teoretic ar trebui cu toții să ne culcăm la aceeași oră și să ne sculăm la ancieiașor în fiecare zi. Și în weekend. Sigur că e greu. Dar chiar și acest dormit în plus în weekend are o denumire medicală social jet lag. Practic o noapte de somn pierdută nu o recuperăm în noaptea următoare. pentru că probabil toată lumea a observat că nu dormim noaptea următoare 14 ore sau 16 ore, ci dormim mai puțin. Practic, în prima noapte, după o noapte pierdută, se recuperează somnul profund și în a doua noapte, după o noapte pierdută, se recupereză somn de tip REM. Deci am pierdut o noapete, suferim două.

Teodora Tompea: Cât de mult rău face telefonul mobil folosit înainte de culcare? Este, cred că, un obicei pe care dumneavoastră s-ar putea să-l știți mai bine. Foarte mulți oameni îl au. Stăm cu telefonul în pat și scrollăm sau răspundem la mesaje, la mail-uri. Dacă puteți să ne ajutați să înțelegem concret de ce ne face atât de mult rău.

Oana Deleanu, somnolog: Sunt mai multe aspecte aici. Unul dintre ele pe care probabil toată lumea îl știe, fără ecrane, fără lumina albastră, unii își pun telefonul în mod de noapte. Dar cel mai important este faptul că noi înainte de a ne culca trebuie să ne dăm un shutdown, să ne facem o relaxare. Cu cât timp înainte variază de la persoană la persoana. Oricum noi trebuie sa intrăm pe un modul de liniștire cu mese, cu fumat, cu consumat de alcool, cu mers la sală, cu orice, cam cu vreo patru ore înainte de culcare. Deci asta ar fi perioada în care noi ar trebui să ne deconectăm. Nu putem să mergem la sală la 10 seara și să ajungem acasă la 11 și să zicem: mamă, am fost la sală la 11.30, la 12, dorm buștean. Nu, pentru că suntem stimulați. Ei bine, asta face și telefonul, asta face și răspunsul la mesaje, pentru că, mă rog, corespondăm, ne gândim, suntem activi, suntem activ sociali, suntem pe rețelele de socializare, mai aflăm cine știe ce veste proastă, s-a mai scumpit ceva, a fugit somnul. Deci, pe de-o parte, e stimulul luminos, care e, să zicem, cel mai controlabil, și pe de-a partea cealaltă este stimulul mental care ne ține în priză. În loc să ne dăm shutdown, chestia asta cu haideți la sfârșitul zilei să ne facem inventarul, ce am făcut, uneori, pur și simplu, ne trezește. Ne-am făcut inventarul să suntem nemulțumiți și după aia nu ne mai ia în somnul deloc.

Teodora Tompea: Atunci, dacă ar fi să ne dați trei sfaturi, trei, nu știu, reguli, care pot fi aplicate general, fără să fie de la individ la individ, să facem înainte de somn sau pentru un somn bun, care ar fi acestea?

Oana Deleanu, somnolog: Ar fi, în primul rând, deconectarea de stimuli negativi. Indiferent ce înseamnă acest stimul negativ. Știți că se zice că nici nu trebuie să te culți certat, ca să zicem așa. Deci, trebuie să ne facem o liniște sufletească și trebuie să ne facem și o linişte ambientală. Bineînțeles, există toate regulile astea de somn. Nu mâncăm în pat, nu luăm laptopul în pat, nu luăm copilul în pat. În general, patul se folosește pentru doar două activități.

Teodora Tompea: Da. Mulțumesc tare mult. Dacă ar fi să facem o concluzie, eu cel puțin am învățat câteva lucruri despre cum ar putea să fie somnul mult mai calitativ şi cum să mă trezesc mai odihnită dimineața. Așadar fără telefon și doar câteva activității făcute înainte de culcare.