(P) Ce să faci dacă observi la copilul tău anumite ticuri?

Acestea pot varia ca manifestare și severitate și apar deseori în public, în situații tensionate sau solicitante din punct de vedere emoțional, psihic și chiar fizic. Mulți părinți se îngrijorează și încearcă să stopeze ticurile prin diverse metode, mai ales prin atenționări verbale, însă deseori fără rezultat. Pentru a înțelege de ce apar ticurile și ce trebuie să faci dacă le observi la copilul tău, este necesar să cunoști câteva informații de bază despre acestea. De aceea, te invităm să le descoperi în rândurile care urmează.

Ce sunt ticurile?

Ticurile sunt manifestări necontrolate care se manifestă corporal și prin limbaj. Persoanele afectate simt o nevoie de neoprit chiar înainte de manifestarea ticului, asemănătoare cu nevoia pe care o simțim înainte de a strănuta. Ticurile se confunda deseori cu gesturile nervoase, însă în cazul celor din urmă nu există o senzație intensă de nevoie, iar executarea acestora nu aduce un sentiment de ușurare. Și alergiile se confunda uneori cu ticurile, pentru că declanșează simptome fiziologice ca respirația zgomotoasă, tusea, dresul vocii sau clipitul rapid. 

Când apar ticurile?

Ticurile încep să apară la copii la 6-7 ani și au un nivel maxim de manifestare la vârsta de 10-12 ani. După această vârstă, acestea dispar treptat, iar până la vârsta adultă chiar și copiii cu ticuri severe își revin. Deși alarmante pentru părinți, ticurile sunt comune, astfel că 1 din 5 copii dezvoltă cel puțin unul, la un moment dat. Totuși, la mai puțin de 3% dintre ei acestea persistă mai mult de 1 an. În cazul în care această perioadă trece și manifestările, atunci este vorba despre tulburare cronică de ticuri motorii (când ticurile sunt de mișcare), vocale (când ticurile sunt vocale) sau de Sindromul Tourette (când ticurile motorii se asociază cel puțin cu un tic vocal). 

Când trebuie să te adresezi medicului?

În general, ticurile sunt doar deranjante și nu reprezintă un motiv de îngrijorare dacă nu persistă pe o perioadă lungă sau nu prezintă pericol pentru copil. Când gesturile au potențial periculos, de exemplu lovirea unei părți a corpului, sau sunt nepotrivite din punct de vedere social, adresează-te medicului. Cei mai mulți copii care au ticuri severe sau persistente au și alte probleme medicale, ca ADHD, tulburare obsesiv-compulsivă și anxietate. Identificarea timpurie a acestor afecțiuni poate indica un risc crescut de apariție a ticurilor. 

Cum se tratează ticurile?

Majoritatea copiilor cu ticuri nu au nevoie de terapie, pentru că acestea sunt trecătoare. Când acestea persistă, învățarea conștientizării factorilor declanșatori, a mișcărilor și gesturilor implicate ajută la controlul lor. Tehnicile de relaxare sunt foarte utile, pentru că stresul și anxietatea sunt principalele cauze ale ticurilor. În cazuri mai severe se prescriu și medicamente. La fel de important este suportul emoțional al celor din jur. 

Cum trebuie să te comporți când copilul are ticuri?

Pentru a depăși disconfortul creat de ticuri și de reacția negativă a celorlalți copii, fiul sau fiica ta are nevoie de ajutorul tău. Iată cum trebuie să te comporți:

• Nu-l certa, nu ridica tonul și nu-i spune să se oprească.

• Nu-l învinovăți, ironiza sau umili pentru manifestarea ticurilor

• Arată-i blândețe, răbdare și înțelegere

• Încearcă să înțelegi cauza (un factor de stres, o persoană agresivă din familie sau de la școală, o temere, o problemă)

• Explică-i și dovedește-i că îl iubești necondiționat

Ticurile copiilor pot fi stânjenitoare și deranjante, dar nu reprezintă un motiv de îngrijorare de cele mai multe ori. Atunci când persistă, sunt severe sau pun sănătatea copilului în pericol, mergi cu el la o clinică de neurologie pediatrică. 

Referințe:

Ratini, Melinda. “Tic Disorders (Motor Tics) and Twitches.” WebMD, WebMD, 2020, www.webmd.com/brain/tic-disorders-and_twitches.

 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰