Raport devastator al Consiliului Europei: Tratament inuman și degradant în spitalele de psihiatrie din România
Comitetul pentru prevenirea torturii al Consiliului Europei a constata deficienţe grave în tratamentul şi condiţiile de detenţie ale pacienţilor din spitalele de psihiatrie din România. Acestea au fost indetificate în timpul unor vizite în ţară, în 2022, respectiv 2024. Instituţia europeană îndeamnă autorităţile din România să ia măsuri pentru a asigura demnitatea pacienţilor.
Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) al Consiliului Europei (CoE) consideră că tratamentul unor pacienţi din astfel de instituţii este neglijent şi, în anumite cazuri, ar putea constitui tratament inuman şi degradant şi o încălcare continuă a articolului 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, potrivit unui raport lansat recent, transmite Agerpres.
CPT a efectuat în 2024 vizite la Spitalul Săpoca şi la Spitalul Pădureni-Grajduri, dar şi la spitalele psihiatrice şi cu măsuri de siguranţă din Jebel şi Ştei. Scopul vizitei a fost de a evalua tratamentul şi condiţiile de trai ale pacienţilor.
Pacienţii, maltrataţi fizic de către personalul auxiliar
Constatările vizitei de anul trecut au furnizat dovezi clare că faţa de precedenta vizită din 2022 deficienţele persistă. La spitalele Pădureni-Grajduri, Ştei şi Săpoca, CPT a recepţionat numeroase alegaţii credibile şi consecvente de maltratare fizică a pacienţilor de către personalul auxiliar. Maltratare ce a constat în pălmuit, împins, tras de urechi şi de păr, lovire cu pumnul, lovire cu obiecte şi lovituri cu piciorul, inclusiv în timp ce pacientul stătea întins pe podea.
În plus, la Spitalul Ştei, delegaţia CPT a aflat de utilizarea unui aparat cu electroşocuri împotriva pacienţilor de către personalul auxiliar, incident care era investigat de autorităţi.
Comitetul a constatat de asemenea o practică neglijentă care a cauzat moartea unor pacienţi
În trei dintre cele patru spitale vizitate, examinările post-mortem au arătat că un total de opt pacienţi au murit prin sufocare cu alimente în ultimii trei ani. Acest lucru sugerează că pacienţii cu un astfel de risc nu sunt identificaţi şi/sau nu sunt luate măsuri pentru a se asigura că aceştia îşi pot ingera alimentele în siguranţă, notează raportul.
Acesta mai arată că, în ceea ce priveşte condiţiile materiale, deşi au avut loc sau erau în curs de desfăşurare o serie de renovări, zonele de cazare a pacienţilor erau în general dezolante, neadecvate unei unităţi medicale şi lipsite de personalizare, unele fiind în mod distinct carcerale. La spitalul Pădureni-Grajduri, construcţia planificată a unui nou bloc de cazare a pacienţilor nu începuse încă, iar supraaglomerarea severă persista în toate secţiile spitalului, în ciuda recomandărilor făcute în urma vizitei CPT din 2022, cel puţin 78 dintre cei 409 pacienţi fiind nevoiţi să împartă paturile cu alţi pacienţi la momentul vizitei din 2024.
Personalul, insuficient pentru a asigura demnitatea pacienţilor
CPT a mai constatat că numărul personalului care îngrijeşte numărul mare de pacienţi adesea agitaţi rămâne insuficient pentru a oferi îngrijirea, tratamentul şi supravegherea necesare şi pentru a asigura demnitatea pacienţilor. Uneori, nivelurile de personal observate au fost atât de scăzute încât ar putea avea un impact negativ şi asupra siguranţei pacienţilor, prin creşterea riscurilor de vătămare a acestora, inclusiv prin neglijenţă şi rele tratamente, precum şi prin încurajarea recurgerii excesive la regimuri restrictive, izolare şi măsuri de imobilizare fizică şi chimică.
Consiliul Europei menţionează că autorităţile române au furnizat un răspuns detaliat care prezintă modul în care au abordat sau intenţionează să abordeze recomandările formulate de Comitet, în special măsurile luate în fiecare spital pentru a identifica pacienţii cu risc de sufocare şi pentru a contracara acest risc, precum şi măsurile deja luate în unele spitale cum ar fi instruirea specifică a personalului din secţii şi supravegherea sporită din partea conducerii pentru a preveni relele tratamente aplicate pacienţilor.
Autorităţile din România, îndemnate să ia măsuri
România urmează să implementeze reforme suplimentare în cadrul Strategiei Naţionale de Sănătate 2023-2030 şi al Planului său de acţiune, precum şi al unui Plan naţional de acţiune specific privind sănătatea mintală, ce include dezvoltarea de servicii de sănătate mintală comunitare, iar CPT se va angaja într-un dialog constructiv cu autorităţile române pe aceste teme, mai precizează CoE.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰