Afacere cu murături de Milișăuți, cu fonduri europene
În vremurile în care tot mai multi români se plâng că nu mai e rentabil sa fii agricultor, un tânăr din Suceava a mizat totuși pe asta și i-a reușit. Crescut în patria verzei şi învățat de mic cu munca la câmp, bărbatul a vrut să ducă tradiția bunicilor mai departe.
- În 2019 bărbatul a accesat fonduri europene pentru utilaje.
- Între 120 și 200 de tone de murături ies din mica fabrică.
A accesat fonduri europene și a dezvoltat o afacere cu murături de Milișăuți. Tradiţia murăturilor este păstrată şi în Ardeal, acolo unde reţetele sunt diferite. Pandemia a afectat însă producţia lor, după ce restaurantele s-au închis, iar târgurile şi festivalurile sunt din ce în ce mai puţine.
Lucian Laurus are 27 de ani și este născut și crescut la Milișăuți, patria verzei şi a murătutilor. Tot aici a decis să-şi deschidă o afacere cu murături tradiționale. Iar varza murată este vedeta.
Lucian Laurus: Un soi special pentru sarmale, este un soi autohton de varză care se păstrează foarte bine la murat. Are frunză foarte subțire când va fi pusă la murat, şi forma ei plată facilitează pentru ambalare.
Cât costă un test de trichineloză, pe care...
Românii, generoși cu copiii din orfelinate în...
Au ajuns "cârtiţele chinezeşti" care fac metroul...
Sterilizare gratuită la sate
Care este pensia medie în România. Doar 2% mai...
Cele două orașe din România campioane la mâncat...
În 2019 bărbatul a accesat fonduri europene pentru utilaje, mașinării de ambalat şi de vidat. Consilieri îi sunt bunicii, care stau prin preajma lui pentru ca lucrurile să iasă prefect. Între 120 și 200 de tone de murături ies din mica fabrică.
Secretul murăturilor de Milișăuți este saramura, adusă de la salina Cacica dar şi legumele foarte proaspete.
Lucian Laurus: Aici avem gogonelele verzi, culese sâmbătă, pentru a le pune la murat. Sunt gogonele de solar, de foarte bună calitate, puțin parguite pentru a mulţumi clienţii. Castraveţii care sunt ţinuţi în sticlă, trebuie ţinuţi afară la temperatura de afară. Dacă stau la temperatura de afară prind o murare naturală şi în timp. Circa două săptămâni îi ţinem afară, după care îi punem la depozitare în beci.
Murăturile sunt vedete şi în Ardeal chiar dacă aici reţetele diferă puţin de cele din restul ţării.
Aici, pe langa oţet, mai este adaugată o cantitate generoasă de zahăr sau zaharină, dar şi alte mirodenii. Iar murăturile asortate sunt aranjate inedit în borcane.
Din păcate, o bună parte din producţia de anul trecut a ajuns la gunoi.
Tunde Cseh: Anul acesta a fost un an foarte greu, cu probleme cu toate restricţiile, am şi aruncat murături la care s-a terminat valabilitatea.
Pandemia care a închis restaurantele şi a anulat mai toate festivalurile şi târgurile de profil a afectat şi producţia de murături care, deşi bogată, a rămas fără clienţi.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰