SPECIAL! Branza de barbanta, o minune a traditiei noastre

Pe vremea comunistilor, sloganul "Nicio masa fara peste" devenise o regula de aur a bucatariei proletare. Apoi, capitalismul a venit peste noi si parca in ultimii ani, sloganul pare sa fii devenit "Nicio masa fara E-uri". Si apoi ne intrebam de unde se trag toate relele. Oricum, e bine de stiut ca in Romania mai exista locuri in care mancarea bio e mancarea de zi cu zi. Un astfel de loc este Feldru, din judetul Bistrita Nasaud.

Aici, in acest catun rupt parca din povestile copilariei, se produce unul dintre cele mai apreciate produse traditionale ale noastre. Branza in barbanta. Un produs care nu lipseste din meniul zilnic al oamenilor. Am nimerit la fix. Branza si urda tocmai au fost aduse de la stana. E vremea perfecta pentru a pregati minunea gastronomica.

Toata lumea din sat o stie pe tanti Irina. Cum face ea branza nu o face nimeni. Irina Mare duce mai departe traditia din mosi stramosi. Pastreaza cu sfintenie reteta si nu se abate de la ea nici in ruptul capului. Altfel, branza n-ar fi la fel de buna. “O acopar asa sa se curtuseasca, un pic acolo, si, dupa aceea, o iau, o spal bine si batem branza. Asa, nu se pune nimic, doar bolovani. Nimic”, ne-a spus tanti Irina cum face ea branza.

De cand se stie, tanti Irina gateste cu branza din barbanta si cu lapte acru. Totul se face ca pe vremuri. Ne-a impartasit si noua secretul care transforma branza de barbanta intr-o delicatesa bistriteana. Sarea. Trebuie sa stii exact cata sare se pune in branza ca sa stea si sa nu "se aprinda", sa nu i se strice gustul.

“De la mosi stramosi. Asa am crescut, cu branza din barbanta. La 10 kilograme de branza, punea sase sute de grame de sare. Dupa ce branza a fost framantata si pregatita, trebuie pusa in barbanta. Urda, daca o pui numai pe ea, nu sta. Se strica. Se albastreste. Si iara punem branza. Dupa ce se umple, punem un strat de sare deasupra si dupa aceea, topesc untura intr-o cratita si torn asa, putina untura pe deasupra, sa nu capete viermi, sa nu capete ceva, ea. Si-apai asa sta, pana la primavara”, a dezvaluit reteta, tanti Irina.

Branza, nu doar ca nu se strica, dar si dupa un an, e la fel de gustoasa ca in ziua in care a fost pregatita. Dar si aici este un mic secret. “Noi o folosim asa, la butoi, la barbanta. C-apoi facem colese cu branza, facem intisoare, facem paturi. Daca o scoti din congelator, nu poti face, ca se inmoaie si n-are gustul de branza. Trebuie sa pui in macaroane pana te saturi. Mai demult, batranii faceau o groapa mare si o zideau in camara din-napoi, cum zicem noi, si era zidita si acolo bagau berbintele ca sa fie la umbra, sa nu vada raza soarelui”, a marturisit femeia.

Iarna sau vara, la munca sau la pranz, ziua sau seara, branza de barbanta nu lipseste din meniul oamenilor. “Un aliment de baza. Cand se scoala, isi fac o intinsoare, cocoloase cu branza, cand se duc la munca, seara cand se intorc si asta ne e mancarea noastra la camp. Laptele si branza. Cu orice o mananci, cum vrei, cu rosii, cu ceapa, cu toate cele”, ne-a invatat batrana.

Acum, delicatesa din Feldru a fost atestata ca produs traditional. Este o marca protejata, atata vreme cat oamenii nu se abat de la traditie. Si cum oamenilor de aici nu prea le fac cu ochiul produsele din magazine, iar agricultura inca este suta la suta ecologica prin aceste parti, branza de barbanta va ramane marca traditionala multa vreme.

“Sunt produse traditionale pe care le prepara crescatorii de oi din zona montana a judetului Bistrita. Daca vorbim de produse traditionale, ele sunt conservate, depozitate in vase de lemn, care se numesc barbante. Acum modernismul a introdus pungi de plastic, frigiderul, dar noi nu vorbim despre acele produse. Noi vorbim de prodisele traditionale”, a mentionat presedintele Asociatiei Crescatorilor Montani de Ovine Dealul Negru.

Acum, asociatiile de crescatori de ovine din zona sunt hotarati sa transforme branza de barbanta si intr-un produs traditional romanesc recunoscut pe plan european.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰