Ce ar putea aduce un cutremur mare!
De 38 de ani, românii trăiesc cu amintirea celui mai mare dezastru din istoria ţării. Cutremurul din 4 martie 1977 a făcut peste 1.500 de victime şi a pus la pământ 30 de mii de case. După patru decenii, mii de oameni încă dorm cu frică.
- Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
- Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket
De 38 de ani, românii trăiesc cu amintirea celui mai mare dezastru din istoria ţării. Cutremurul din 4 martie 1977 a făcut peste 1.500 de victime şi a pus la pământ 30 de mii de case. După patru decenii, mii de oameni încă dorm cu frică.
4 martie 1977. ora 21 şi 22 de minute. Pământul a început să se mişte. Timp de 56 de secunde, acele seismografelor au urcat până la 7,2 grade pe scara Richter.
1,400 de oameni au pierit în Capitală, iar 33 de mii de locuinţe s-au transformat în moloz. În Bucureşti, peste 33 de clădiri şi blocuri înalte s-au prăbuşit într-o secundă.
Ioana Ionescu locuia la etajul 11. Asta a şi salvat-o. Cutremurul a prins-o în duş. A stat prinsă sub dărâmături patru ore până militarii au găsit-o. A supravieţuit, spre deosebire de rudele care locuiau în acelaşi bloc, şase etaje mai jos. A ajuns la spitalul Floreasca şi a fost operată de echipa din care făcea parte, pe atunci ca rezident, medicul Monica Pop.
Acum, însă, dezastrul ar fi de şase ori mai mare. În Capitală, în cele 186 de clădiri pericol public, 8500 de oameni şi-ar putea pierde viaţa într-o clipă sau ar putea fi grav rănite. Majoritatea imobilelor sunt situate în centrul oraşului.
Din cele peste 113 mii de imobile câte are Capitală, doar 2.500 au fost expertizate. Iar în ultimii zece ani, doar 42 de imobile au şi ajuns să fie consolidate.
După aproape patru decenii, un seism poate fi înregistrat cu 20 de secunde înainte, iar după patru secunde de la producere se cunoaşte magnitudinea. Iar locatarii blocurilor cu bulină au primit fluiere.
Potrivit Curţii de Conturi, în acest ritm, bulina roşie ar putea dispărea abia peste 154 de ani. Până atunci, Arena Naţională şi alte 12 şcoli au fost pregătite să găzduiască sinistraţi, iar autorităţile ridică din umeri.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰