Video Copilărie distrusă pentru doi galbeni. Căldărarii şi costorarii își căsătoresc în continuare copiii de la 9 ani

Ana, una dintre minorele căsătorite cu forța: "Acuma ştiu cum să mă comport, să fiu cuminte şi să învăţ şi să mă educ."

Faceţi cunoştinţă cu Ana. Îi spunem aşa pentru că nu numele ei este important, ci lecţia crudă, pe care a învățat-o prea devreme, cu un preț prea mare. La 9 ani, copila cu păr bălai şi ochi luminoşi a aflat că e vremea să uite de copilărie şi să-şi întemeieze o familie. Cu două săptămâni înainte, acelaşi lucru îl trăise şi sora ei, cu doar trei ani mai mare. Bunica maternă le-a pecetluit soarta pe doi galbeni. Mama fetelor, o femeie fără prea multă carte şi fără vreo putere în faţa familiei, s-a opus în zadar.

Lavinia, mama fetelor: "Eu nu am fost de acord şi a făcut-o pe furiş. M-au închis la soră-mea, Lenuţa, în casă şi acolo am stat închisă că nu am fost de acord cu nunta. Mi-au ţinut fata cu forţa."

Disperată şi fără niciun ajutor, femeia a povestit totul la primărie, iar cazul a fost preluat de Protecţia Copilului. Ancheta socială a scos la iveală detalii cutremurătoare.

Adrian Bidilici,DGASPC Mehedinţi: "S-a confirmat şi faptul că s-a petrecut ,,noaptea nunţii". Este un act sexual confirmat de către Medicina Legală şi din relatările fetiţei de 12 ani. Ea era bătută, exploatată, de către familia respectivă din Motru. Le ducea inclusiv cafeaua la pat în fiecare dimineaţă, şi cu toate astea, era bătută şi acuzată că nu face suficientă curăţenie în casă."

Irina Gruia, psiholog: "Creierul lor nu este dezvoltat pentru acest tip de activităţi. Ei nu au capacitatea să îşi structureze gândirea, să se implice, să îşi construiască o relaţie de cuplu."

Mama copilelor nu se poate opri din plâns. A rămas fără custodia fetelor, iar rudele au alungat-o pentru că a reclamat grozăvia. Copilele au avut noroc şi sunt acum în grija unui asistent maternal - o femeie blândă, căreia îi spun deja mamă. Viaţa lor de azi nu seamănă deloc cu normalitatea pe care au cunoscut-o în familia de sânge.

Cristina Oprea, reporter Observator: "Tu ştii de ce a trebuit să pleci de acasă de la mama ta, de la bunica ta?"

Ana: "Nu."

"Nu ştii?"

"Nu."

"Dar  crezi că e un lucru bun că e un lucru bun că ai ajuns aici la mama ta de acum?"

"Da."

"În ce fel e diferit faţă de cum arăta viaţa ta înainte?"

E bine."

"De ce e mai bine, cum e mai bine?"

"Acuma ştiu cum să mă comport, să fiu cuminte şi să învăţ şi să mă educ."

Povestea fetelor îţi dă fiori reci pe şira spinării. Copilăria le-a fost frântă pentru 5-6.000 de lei, echivalentul celor doi galbeni ceruţi de bunică în schimbul căsătoriei. Statul a putut să intervină în cazul lor doar pentru că a existat o plângere, iar abuzul a putut fi dovedit. De regulă, căsătoriile făcute împotriva firii şi a legii sunt bine ascunse de familii.

Adrian Bidilici, DGASPC Mehedinţi: "Nu este uşor de intervenit. Ştiu să apeleze la nişte avocaţi care îi învaţă tot felul de tertipuri, care îi învaţă cum să dea declaraţiile şi, de fiecare dată, ne întâlnim, ne lovim de acelaşi răspuns: nu este o căsătorie, este doar o petrecere între noi, între familii, este o promisiune iar căsătoria efectiv se va consuma după ce minorii vor împlini vârsta de 18 ani."

Cei care vor să schimbe situația, lipsiți de putere în fața tradițiilor

Romeo Tiberiade, preşedinte Partida Romilor: "Mă mint şi pe mine. Pentru că nu există un act doveditor ca să putem să îi incriminăm. Pentru că ei tot mint. Tot mint că nu sunt căsătoriţi, doar logodiţi."

El a crescut după aceleaşi legi şi reguli nescrise pe care le urmează astăzi etnia. El şi-a depăşit condiţia. Şi-a îndrumat copiii spre şcoală înainte de orice, iar fiica sa a absolvit Universitatea Cambridge, are o diplomă în Drepturile Omului şi lucrează pentru Comisia Europeană. Azi, bărbatul este unul dintre cei mai vehemenţi critici ai căsătoriilor între minori.

Romeo Tiberiade: "Neamul de căldărari şi neamul de costorari încă mai practică astfel de lucruri urâte şi, cum le spun eu, crime împotriva acestor micuţi. Adică faptul că îţi căsătoreşti copilul la vârsta de 9 ani mi se pare extrem de dureros."

Autorităţile nu-şi bat capul cu problemele etniei şi îşi caută, mai degrabă, scuze şi explicaţii pentru lipsa de reacţie, atunci când presa mai relatează de vreo căsătorie în care nici adunate vârstele mirilor nu ating etatea majoratului.

Romeo Tiberiade: "Am fost cu medici să le explicăm cât de periculos poate să fie un act sexual între doi copii. Cât de periculos este ştiinţific un astfel de fapt. Şi bineînţeles, biblic. Dacă nu intervin  instituţiile, nu se poate face nimic. Pentru că există lege în România. Dar ne facem că nu vedem. Sau ne facem că nu există. Nu suntem orbi să vedem că un tânăr este îmbrăcat în haine de ginere şi mireasa este mireasă. Aia nu mai înseamnă logodnă."

Irina Gruia, psiholog: "Este foarte interesant că această formă de abuz, deşi o trăieşti în copilărie, când devii tânăr adult, o replici asupra propriilor copii din cauza presiunii sociale."

Tradițiile au rădăcini adânci

Nea Mihai merge pe 80 de ani şi e însurat cu soția lui de-o viaţă. Avea 17 ani când a luat-o de nevastă, iar ea, doar 12. Pe-atunci nu aveai de ales. Traiul nomad avea o groază de neajunsuri. Mihai Gheorghe, căldărar: "Nici carte nu învăţam demult. Că, dacă plecam din comună în comună, n-aveam de unde să învăţăm."

Astăzi, aşezaţi la casa lor, lucrurile s-au mai schimbat. Tot bătrânii sunt cei care tocmesc cununiile, dar îşi mai ţin copiii pe lângă ei înainte de măritiş. În comunitate, familia se leagă cât eşti tânăr şi în putere. Iar despărţirea e păcatul care îţi poate aduce excluderea din neam.  

Cristina Oprea, reporter Observator: "Se mai căsătoresc copiii aşa mici?"

Mihai Gheorghe: "Da, sigur. La noi cam mici aşa. Nu mai e la etatea mare. La 18 ani. Până la 18 ani nu vor ţiganii. E o tradiţie asta. Dar la noi nu se desparte. Sau să se ducă sau să se lase. Asta e legea. Ne strângem toţi şi îl acuzăm, îl dăm afară din...Ăştia mai bătrâni ne strângem toţi şi după asta îl comdamnăm, îl scoatem. N-ai cum să faci tu aşa ceva."

Romeo Tiberiade, preşedinte Partida Rromilor: "Să ia sfârşit acest subiect, nu cred că va lua niciodată. Din păcate. Să ştiţi că am şi astăzi critici. Şi de la familie, şi de la neam. Pe mine mai mult mă doare că nici ai mei nu au înţeles atât de bine ce înseamnă educaţia copiilor."

22 de neamuri de rromi mai trăiesc azi în România, câteva dintre ele sunt pe cale de dispariţie. Căsătoriile între copii cu vârste sub 18 ani se mai practică astăzi doar în comunităţile de căldărari sau costorari. La polul opus, tismănarii sau lăutarii caută să îşi dea copiii la şcoală. Din datele Partidei Romilor, peste 90% din copiii acestor două neamuri au acces la educaţie.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰