Preoteasa Victoria din Maramureș păstrează vie tradiția țesutului covoarelor naturale

De Simona Vasiac.
Publicat: 06.11.2020, 22:38.
Actualizat: 07.11.2020, 02:24

Într-o lume în care producţia trebuie să fie cât mai rapidă şi mai ieftină, o maramureşeancă se încăpăţănează să păstreze vie tradiţia ţesutului covoarelor naturale. Cu ajutorul lânii şi al plantelor folosite pe post de vopsea, artista realizează covoare cum numai în Valea Izei vezi. Toată Europa e colorată de ţesăturile ei

Materia primă folosită de Victoria Berbecaru pentru covoarele ţesute la război este oferită cu generozitate de natură.

Victoria Berbecaru: Asta este lână naturală, aşa avea lâna pe oaie. Aici este verde obţinut din coajă de nucă împreună cu coajă de ceapă. Aici este sunătoare. Ghiocelul bogat, o plantă de primăvară, se cheamă ghiocelul bogat prin faptul că face doi clopoţei.

Toate plantele vopsesc într-o anumită culoare, important este cât foloseşti din fiecare şi cum le amesteci. La sfârşit, nuanțele sunt fixate cu cenușă. Preoteasa venită la Botiza în urmă cu 40 de ani le-a împărtăşit femeilor din sat meşteşugul învăţat de la mama sa.

Victoria Berbecaru: La inceput a prins mai greu, nu le-a pasionat vopsitul, lucrau numai cu fibre sintetice. Aici era lana foarte multa si femeile o vopseau cu chimicale. Scoteau niste culori foarte stridente si asa faceau si covoarele.

Încet-încet, insistenţa femeii a dat roade. Localnicele au renunţat la tot ce e sintetic când au văzut că ţesăturile vopsite cu seva plantelor sunt mai valoroase în ochii cumpărătorilor.

Victoria Berbecaru: Pentru intreaga comunitate a fost un beneficiu pentru ca venea lumea din alta parte, fie sa le vopseasca, fie sa le teasa.

Dar culoarea nu e singurul secret.

Ioana Brumar, localnică: Lâna sa fie buna toarsa si vopsita, sa iasa culorile perfecte si mana de lucru. De exemplu, se ţese şi aşa, şi schimbăm.

Vechiul meşteşug riscă acum să dispară. Tot mai mulţi localnici au lăsat Botiza pentru un loc de muncă mai bine plătit în străinătate.

Victoria Berbecaru: Din tot satul care era un sat de tesatoare poate ca jumatate daca mai lucreaza sau un sfert.

Se mândreşte însă că a reuşit să ducă tehnica străveche peste tot în lume, de la Paris la Oxford, Hamburg, Berlin, Viena şi Strasbourg.

Descarcă aplicaţia Observator News din Google Play sau App Store şi fii la curent cu ştirile momentului din România şi din lume.