Școala online a împărțit România în mai multe părți inegale

• Circa 40.000 de elevi din România învață în sistem Homeschooling.
• Peste 2,5 milioane de elevi trebuie să se adapteze la sistemul "școala online".

La mijloc, sunt elevii din sistemul homeschooling, care ne atrag atenţia că această perioadă poate fi şansa mult aşteptată pentru ca România să-şi modernizeze sistemul de învăţământ. Şi nu doar pentru unii, ci pentru toţi elevii. 

Într-o casă simplă, dintr-un sat din Gorj, două fetiţe îşi fac lecţiile împreună pe un pat, la gura sobei.

Nu au birou, nici calculator - iar internetul merge rar şi cu întreruperi. Aşa că singura formă de educaţie online sunt câteva fotografii cu exerciţii trimise de învăţătoarea lor pe telefonul mamei.

Vezi și

Diana Ioana, mamă: Eu așa le primesc. Câteodată merge, câteodată nu. Ce le dă doamna eu le scriu pe un caiet, dar nu și rezultatele și le dau ca să le facă singuri.

Gabriela Ioana, elevă: Vreau să învăț ca să ajung polițistă.

Andreea Ioana, elevă: Deocamdată ce îmi doresc e ca să nu mai fie coronavirus și să mergem la școală. Asta e cea mai mare dorință a mea.

Fetițele familiei Ioana se numără printre cei aproape un milion de copii din mediul rural care ar trebui, conform Ministerului Educației, să facă școală online până la vară. 

De voie, de nevoie, părinţii care n-au acces la tehnologie învaţă acum să ţină ei locul profesorilor, acasă. O formă de educaţie nouă pentru familiile din mediul rural - dar adoptată de ani buni de aproape 40 de mii de copii din România, integraţi într-un sistem numit Homeschooling. Mai simplu - şcoala acasă.

Adriana Brăescu, mamă: Homeschooling însemnând că îți trezești copilul la 8 dimineața, îl îmbraci frumos, îl așezi la computer, el e în clasă virtual cu ceilalți copii și parcurge orele alea 4-5-6 cu sau fără interes. Ceea ce multă lume a privit cu foarte mare frică, se va întâmpla acum.

Adriana Brăescu, mamă a doi copii care au ieşit din sistemul clasic şi au rămas să înveţe acasă, priveşte perioada aceasta ca pe o oportunitate istorică pentru România de a-și moderniza şcoala.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

La fel gândesc Miruna şi Giulia, două adolescente integrate într-un învățământ pe care îl descriu simplu: liber. Au profesori doar dacă își doresc, pentru că în majoritatea timpului copiii își sunt profesori unii celorlalți.

Miruna se pregătește de admiterea la facultate în Japonia și, în timpul liber, o ajută pe Giulia să învețe. Până acum niciuna dintre ele nu a dat nicio teză, nicio lucrare, nici evaluarea națională și nici BAC-ul. Copiii din acest sistem neconvențial susţin doar două examene prevăzute de școala britanică, la 16 și la 18 ani, care sunt recunoscute de Ministerul Educației. În rest, decid singuri ce fac și ce învață.

Miruna Brăescu, elevă: Eu am câteva "materii" la care mă pregătesc și în funcție de cum mă simt în ziua aia. E pur și simplu motivație pură. Vreau eu să fac chestia aia.

Julia Oproescu, elevă: Nu e neapărat că trebuie să învăț bine pentru testul ăsta ca să iau o notă bună că oricum notele nu contează și nu-ți arată cât de deștept ești și cât ai învățat.

Între timp, pentru două milioane si jumatate de copii, notarea și învățarea online reprezintă în continuare o uriașă provocare. Iar cu un al doilea val de coronavirus preconizat la toamnă, e posibil să nu fie singura experiență virtuală pentru școala românească.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰