Ştiinţă, o gaură neagră a educaţiei

 România se bate în ştiinţă cu ţările africane. La ştiinţe. Cu toate că inventatorii români strâng an de an medalii de aur cu ideile lor, în realitate ştiinţele noastre sunt de lumea a treia.

La toate testele internaţionale picăm la coada clasamentului pentru că elevii români nu prea gustă ştiinţele exacte. Cum Ministerul Educaţiei nu se speteşte să rezolve problemele, oamenii de ştiinţă au preluat frâiele. Au lasat o formulă pentru a-i atrage pe copiii în lumea ştiinţei: un festival, o nouă programă şcolară şi expoziţii tematice.

La vârsta asta, aproape toţi prichindeii se visează Polonic. Vor avioane cu motoare care să-i poarte în zone noi. Curiozitatea lor greu a mai putut fi stăpânită la Festivalul de ştiinţe.

Copiii ştiu să definească ştiinţa în felul lor. În schimb, tinerii care au dat examenul naţional cred că ştiinţa este ca o comedie neagră.

De fapt, realitatea ştiinţelor româneşti arată aşa: avem rezultatele ruşinoase la bacalaureat, dar şi la testele internaţionale. Elevii români sunt mediocri. Iar dacă o ţinem în acelaşi ritm, în 10 ani nu vom mai avea profesori de fizică, de exemplu.

Şi putem continua cu partea neagră a ştiinţei. În Indexul concurenţei Globale, România ocupă locul 90, dupa Rwanda, Iran, Azerbaidjan sau Kazahstan. Dar, există şi o veste bună.

Oamenii de ştiinţă au început să lucreze la o nouă formulă prin care să-i ademenească pe elevi către ştiinţe.

Aşa că au adus câţiva cai putere la Festivalul de ştiinţe. Prima maşină înmatriculată în Bucureşti şi machete primite de cei care se credeau cei mai mari savanţi ai ţării: Nicolae şi Elena Ceauşescu.

Oamenii de ştiinţă mai pregătesc o schimbare. De anul viitor, toţi elevii de gimnaziu şi de liceu vor avea o programă şcolară modernă.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰