Sărbătoare mare, astăzi, la trei săptămâni după Paște. Obicei unic la români, în Duminica Mironosiţelor (Video)
Duminica de astăzi, a treia după Paşte, este zi de mare însemnătate creștină. Este Duminica Mironosiţelor, zi în care aducem un pios omagiu femeilor mironosiţe, cele dintâi vestitoare ale Învierii Domnului.
Duminica de astăzi, a treia după Paşte, este zi de mare însemnătate creștină. Este Duminica Mironosiţelor, zi în care aducem un pios omagiu femeilor mironosiţe, cele dintâi vestitoare ale Învierii Domnului.
Duminica Mironosiţelor are un pronunţat caracter pascal, vine ca o altă mărturisire a Învierii, aducând tuturor creştinilor mesajul pe care îngerul îl împărtăşeşte femeilor mironosiţe care devin astfel martore şi mărturisitoare ale minunii învierii lui Hristos din morţi.
Ştim din Sfintele Evanghelii că trupul lui Iisus Hristos a fost înmormântat în grabă, în ziua de vineri (Vinerea Patimilor), ritualul ungerii, specific iudeilor, nefăcându-se complet. Sâmbăta nu era îngăduit a se face nici o lucrare care presupunea efort fizic, legea iudaică fiind extrem de aspră în această privinţă: nu era voie să se facă mai mult de 2000 de paşi.
De aceea, abia a treia zi, duminica, întâia a săptămânii, femeile au mers la mormânt spre a împlini cele cuvenite pentru ungere. Ştim cu toţii care a fost urmarea: au găsit mormântul gol, pentru că Domnul înviase. Le-a vestit învierea şi îngerul, dar şi-au adus aminte şi de cuvintele Mântuitorului care spusese: „După trei zile Mă voi scula!” (Matei 16, 21).
Astfel, aceste femei curajoase devin primele vestitoare ale celei mai mari minuni din istoria mântuirii: Învierea. Cine au fost, de fapt, aceste femei? Care este numele lor, ce ştim despre ele şi cum au ajuns să aibă zi osebită pentru pomenire?
Astfel, când vorbesc despre Învierea Domnului şi despre intenţia femeilor de a unge Trupul Domnului, evangheliştii pomenesc patru nume: Maria Magdalena, Maria lui Cleopa (numită şi „cealaltă Marie”), Salomeea şi Ioana.
Tradiţii şi superstiii în Duminica Mironosiţelor
Potrivit tradiției creștine, femeile mironosiţe vin la mormântul Domnului ca să ungă cu miresme trupul Său cel mort şi îngropat, dar găsesc mormântul gol iar giulgiurile zăcând singure. Din „slujitoare ale morţii”, femeile mironosiţe devin astfel mărturisitoare ale vieţii. Din perspectiva slujitoare a femeilor mironosiţe, cultul morţilor primeşte dimensiunea cultului Învierii, al vieţii în sensul autentic al cuvântului. De aceea, slujba înmormântării pentru creştini nu are nimic trist în ea, căci liturghiseşte cele ale Vieţii dintru Împărăţie.
Tot astăzi, bărbații trebuie să se poarte astăzi special cu mamele, soțiile și fiicele lor și să le arate cât de mult le apreciază. Duminica femeilor mironosiţe este ziua tuturor femeilor creştine, făcându-se pildă pentru slujirea acestora în societatea contemporană.
Pentru soţii creştini, această Duminică trebuie să se constituie într-un nou temei de delicateţe manifestată faţă de soţiile lor, delicateţe manifestată printr-o floare sau un cuvânt frumos, ca dovadă a iubirii şi preţuirii ce le-o poartă.
Obicei unic în România, în Duminica Mronisiţelor
Obicei unic in Dambovita de Duminica Mironositelor.
La miezul noptii, vaduvele satului se strang in cimitir in jurul unui foc, canta si se roaga pana dimineata cand aud primul cocos cantand.
Acest obicei datează de peste un secol.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰