Tradiţii şi superstiţii de Sânziene. Ritualuri în ziua de Drăgaică sau Amuţitul Cucului, pentru măritiş şi dragoste
Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Sânziene. Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită în fiecare an pe 24 iunie, sărbătoarea fiind cunoscută în popor şi sub denumirea de Sânziene, Drăgaica sau Amuţitul Cucului.
- Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
- Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket
- Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită în fiecare an pe 24 iunie.
- La noapte, cerurile se deschid, iar Sânzienele încep să danseze.
Mâine, 24 iunie, creştinii români sărbătoresc Sânzienele, cunoscută în popor şi sub denumirea de Amuţitul Cucului sau Drăgaica. Este o sărbătoare a Soarelui, a iubirii şi a fertilităţii.
Se crede că noaptea care urmează, 23 spre 24 iunie, este una magică, cea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul. Cerurile se deschid, iar Sânzienele încep să danseze.
Tradiţia spune că, la noapte, tinerele singure care şi-au pus flori de sânziene sub pernă își visează ursitul.
În folclor, Sânzienele sărbătoresc iubirea şi rodul muncii. Iar cine nu respectă tradiţia este pedepsit. Sânzienele se transformă în iele, împrăştie vijelii, grindină şi distrug recolte.
24 iunie - Naşterea Sf. Ioan Botezătorul
În ziua de 24 iunie a fiecărui an bisericesc, Biserica Ortodoxă face pomenirea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, a Sfântului Niceta de Remesiana şi Aducerea moaştelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava.
Este cea de patra duminică după Rusalii.
În calendarul popular, în ziua de 24 iunie se sărbătoresc Sânzienele sau Drăgaica.
Noaptea magică de Sânziene
În credinţa populară, Sânzienele sunt femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, divinităţi nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om.
Ielele sunt fecioare zănatice, cu o mare putere de seducţie şi cu puteri magice. Se crede despre ele că locuiesc în văzduh, în păduri sau în peşteri, pe maluri de ape sau la răspântii şi apar noaptea la lumina lunii, rotindu-se în horă, în locuri retrase, dansând goale, cu părul despletit şi cu clopoţei la picioare, în unele legende. Locul pe care au dansat rămâne ars ca de foc şi iarba nu mai creşte acolo. Se crede că în Noaptea de Sânziene ielele se adună şi dansează în pădure, iar cine le vede rămâne mut sau înnebuneşte.
În Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav.
Tradiţii şi superstiţii de Sânziene, Drăgaica sau Amuţitul Cucului
În dimineaţa de Sânziene, înainte de răsăritul soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene pe care le împleteau în coroniţe şi le aruncau pe acoperişul caselor.
Dacă această coroniţă rămânea pe casă, se spunea că stăpânii casei vor trăi mult. Atunci când coroniţa aluneca spre marginea acoperişului sau cădea de pe acoperiş, în popor se spunea că stăpânii casei vor muri de tineri.
În ziua de Sânziene, sătenii adună de pe câmp flori şi fac cununi pentru fiecare membru al familiei, dar şi pentru fiecare animal din gospodărie. Cununile membrilor familiei sunt aruncate apoi de un bărbat pe acoperişul casei, acesta strigând şi numele celui căruia îi aparţine cununa.
Fiecare cunună trebuie să rămână pe acoperiş, pentru a-l apăra de rău pe cel căruia îi este destinată, iar în cazul în care va cădea, respectivului membru al familiei îi va merge rău tot anul.
Sătenii aruncă apoi pe acoperişurile grajdurilor cununiţele făcute pentru animalele din gospodărie, tradiţia spunând că şi acestea vor fi ocrotite de rău.
O superstiţie legată tot de dragoste spune că îndrăgostiţii care fac împreună baie în râu sau în mare de Sânziene se vor iubi toată viaţa.
Ritualuri de Sânziene, pentru măriţiş şi dragoste
Micile flori galbene, numite sânziene, cresc în poieni şi sunt culese de fete, în muzica şi chiuiturile flăcăilor. Se împletesc apoi în formă de cerc pentru fete şi de cruce pentru băieţi. Aceste cununi se pun în casă, pe porţi, la ferestre, pe şuri, pe stupi şi chiar în culturi, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria, vor aduce noroc, sănătate şi belşug.
Fetele îşi aruncă aceste cununi pe un acoperiş, cele care rămân prinse prevestind măritişul apropiat, sau peste vite: dacă nimereşte una tânără, fata se va căsători cu un tânăr, iar dacă i se prinde cununa într-una bătrână, un om în vârstă îi va fi alesul.
Fetele strângeau flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, în noaptea premergătoare sărbătorii, în credinţa că îşi vor visa ursitul. În unele zone, fetele îşi făceau coroniţe din Sânziene, pe care le lăsau peste noapte în grădini sau în locuri curate. Dacă dimineaţa găseau coroniţele pline de rouă, era semn sigur de măritiş în vara care începea.
De asemenea, dacă poartă flori de sânziene în păr sau la sân, fetele şi femeile măritate vor deveni atrăgătoare şi drăgăstoase.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰