Video EXPERIMENT. Cum ne afectează ecranele creierul fără să ne dăm seama. Efectele, vizibile la o scanare cerebrală
Fiecare oră în plus pe telefon sau pe tabletă ne duce mai aproape de epuizare. Verificarea continuă a mesajelor, imaginile dure la care suntem expuşi zilnic lasă urme adânci în creierul nostru. Efectele se văd imediat şi cel mai bine la o scanare cerebrală. Teodora Tompea a participat la un astfel de experiment, iar rezultatele vă vor pune pe gânduri.
De la primul scroll de dimineață până la ultimele minute petrecute pe ecran înainte de culcare, dispozitivele digitale au devenit parte din rutina zilnică. O scanare a creierului arată cât de nocivă este dependența de ecrane.
"Vom utiliza o cască de electroencefalogramă formată din 19 electrozi de argint și va trebui să îi conectăm pe toți pe scalp, ca mai apoi să putem face înregistrarea. Ea va înregistra în timp real activitatea electrică a creierului și vom putea vedea pe mai multe unde cum reacționează acesta la diverse stări, la diverşi stimuli", explică Daria Ionescu, tehnician de neurofeedback.
Testul începe fără stimuli, pentru a stabili activitatea normală a creierului. Totul se întâmplă dimineața, după rutina clasică: cafea şi sport.
"Stăm 7 minute cu ochii închiși, în care noi înregistrăm activitatea cerebrală, și după mai departe analizăm și să vedem cum funcționează fiecare arie și dacă este totul în parametrii ok", precizează Daria Ionescu.
Şi începe asaltul la care, de fapt, creierul nostru este supus în fiecare zi. Pe un ecran apar imagini cu impact emoțional puternic, cum sunt multe dintre cele la care ne uitmă pe telefon sau tabletă. În 3-4 minute de vizonare apar rezultatele.
"Creierul nu numai că a văzut ce se întâmplă, a simțit emoția de asemenea și în situațiile atât de stresante și în care el este expus la o asemenea violență, el nu face neapărat diferența, de fapt, între faptul că el doar vede și nu este acolo. Creierul ajunge să rămână într-o stare de alertă continuă și să nu mai reușească să revină pe cont propriu, fără un soi de antrenament, fără un soi de terapie, la nivelul optim și sănătos de funcționare", a spus Daria Ionescu pentru Observator 16.
Pe termen foarte scurt creierul intră în stare de alertă: crește ritmul cardiac, la fel şi nivelul de stres și apare anxietatea. Practic, corpul reacționează ca și cum pericolul ar fi real.
După câteva zile sau săptămâni apare desensibilizarea, iar imaginile violente nu mai șochează și empatia poate scădea. În paralel, crește toleranța la agresivitate și poate apărea iritabilitate.
Ce putem face fără să renunţăm la telefon? Să mărim doza de imagini pozitive: din natură, din vacanţele în care am fost, poate şi videoclipul unei melodii care ne linişteşte.
"Când ne luăm o pauză pur și simplu și fie facem un exercițiu de respirație, fie ne uităm la o imagine mai plăcută, fie în jur, fie la un ecran care are ceva de genul acesta, automat începem să reglăm natural activitatea aceasta", a mai spus Daria Ionescu pentru Observator 16.
Şi modul în care folosim zilnic telefonul sau tableta ne poate face mult rău: scroll rapid, mesaje, notificări, informaţii. Ni se pare că facem multe lucruri, dar studiile arată că multitasking-ul digital nu există cu adevărat: creierul doar comută rapid între sarcini și ai nevoie de până la 20–25 de minute să revii la nivelul inițial de concentrare. Pe termen scurt, apare oboseala mentală și scade capacitatea de concetrare. Pe termen lung, scăderea atenției susținute sau memorie mai slabă.
"Și dacă facem asta, de exemplu, dimineața, când ne trezim, pentru că este un obicei pe care știm că îl are foarte multă lume și punem mâna pe telefon și verificăm toate mesajele, imagine, ce facem este că dăm foarte rapid o cantitate mare de stimuli și să nu-l lăsăm să se autoregleze. Pe lângă dependența de hrană care este până la urmă o dependență, stări de anxietate, insomnii, pentru că afectează foarte mult partea de odihnă și de somn, reactivitate, pot apărea impulsuri nervoase, pot apărea stări de iritabilitate mai ușor de activat", a explicat Daria Ionescu pentru Observator 16.
Orice schimbare a comportamentului nu ne poate face decât bine. Putem lupta cu haosul digital cu arme pe care le avem cu toţii la îndemână: pauze, liniște, somn bun și momente de concentrare profundă. Pentru că, spun specialiștii, sănătatea creierului nu se pierde brusc, ci se degradează cu obiceiurile de zi cu zi.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
