Alegeri Locale 2024 Bucureşti. Cine sunt candidaţii la funcţia de primar în Bucureşti
Alegerile Locale 2024 din Bucureşti au loc pe 9 iunie. Locuitorii din Bucureşti îşi votează primarul şi consilierii locali. Până acum, lupta din campania electorală a fost foarte strânsă, fiind 9 candidaţi care s-au înscris în cursă. Află mai jos tot ce trebuie să ştii despre candidaţii care aspiră la funcţia de primar al Capitalei. Rezultatele alegerilor din 9 iunie vor fi publicate pe Observatornews.ro, imediat ce acestea vor fi disponibile.
Alegerile locale din 9 iunie se apropie cu paşi repezi, iar bucureştenii trebuie să ştie care sunt opţiunile pentru votul ce va avea loc duminică. Nouă candidaţi înscrişi în cursă aspiră la postul de primar al Capitalei.
➤ Gabriela Firea
Gabriela Firea, susţinută de PSD, a mai condus Primăria Capitalei între 2016 şi 2022. A intrat în luptă după ce medicul Cătălin Cîrstoiu, propunerea iniţială a coaliţiei PSD-PNL, a fost scos din joc din cauza scandalului privind tratarea pacienților operați la spitalul de stat în clinica privată a soției.
Gabriela Firea este de profesie jurnalist, a intrat în PSD în 2012 şi pe lângă mandatul de la Primăria Capitalei a fost şi ministru al Familiei, în perioada 2021-2023. A demisionat pe fondul scandalului "Azilele groazei", după ce s-a descoperit că patronul căminelor din Voluntari unde bătrânii erau torturaţi şi exploataţi, Ştefan Godei, a fost unul dintre colaboratorii săi. Consiliera sa a apărut ca martor în dosarul abuzurilor.
Inquam Photos / George Călin
➤ Nicuşor Dan
Nicuşor Dan, actualul primar al Capitalei, speră la un nou mandat, din calitatea sa de candidat independent, susţinut acum de Alianța Dreapta Unită. Este de profesie matematician, fondator al Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul şi al partidului Uniunea Salvaţi Bucureştiul, devenit apoi Uniunea Salvaţi România (USR). Înainte să câştige alegerile pentru Primăria Capitalei în 2020, a mai candidat de două ori pentru această funcţie.
În timpul mandatului i-au fost reproşate lipsa de comunicare şi problemele cu reţeaua de termoficare. Acest lucru pare că nu i-a deranjat neapărat pe locuitorii Bucureştiului, având în vedere că în cele mai recente sondaje acesta se clasează pe primul loc.
Inquam Photos / Octav Ganea
➤ Cristian Popescu Piedone
Cristian Popescu Piedone, actualul primar de la sectorul 5, va candida pentru funcţia de Primar General din partea PUSL. A mai condus Primăria Sectorului 4 între 2008 şi 2015, când şi-a dat demisia după tragedia de la Colectiv, clubul fără autorizaţie care a ars din temelii şi în care 65 de oameni şi-au pierdut viaţa. În 2022 a fost condamnat definitiv pentru abuz în serviciu în dosarul Colectiv la 4 ani ani de închisoare, însă a fost pus în libertate după un an şi o lună de pedeapsă, fiind achitat de Curtea Supremă.
Inquam Photos / George Călin
➤ Sebastian Burduja
Sebastian Burduja a devenit candidatul PNL la Primăria Capitalei odată cu Gabriela Firea, după ce negocierile coaliţiei pentru un candidat comun au eşuat. În 2019, PACT, partidul pe care îl conducea, a fuzionat cu PNL şi atunci a început ascensiunea sa politică. A fost deputat, a trecut pe la conducerea ministerului Economiei, apoi a devenit ministru al Energiei şi preşedintele filialei PNL Sector 1.
Inquam Photos / Cosmin Enache
➤ Diana Şoşoacă
Diana Şoşoacă candidează şi ea la Primăria Capitalei, din partea partidului pe care l-a fondat, SOS România. Este în prezent senator şi s-a făcut cunoscută pe scena politică datorită scandalurilor, poziţiilor şi mesajelor anti-europene. A fost exclusă din AUR după ce s-a certat cu George Simion.
Diana Şoşoacă a fost acuzată că a sechestrat o jurnalistă italiană în decembrie 2021. Ar fi primit ajutor de la soţul ei, Silvestru Şoşoacă, cu care a intrat recent într-un adevărat război. Senatoarea susţine că a fost agresată fizic de soţ.
Inquam Photos / Virgil Simonescu
➤ Mihai Adrian Enache
Mihai Adrian Enache este candidatul susţinut de AUR. Are 36 de ani, două facultăţi şi a lucrat în Primăria Sectorului 4. Candidatul la Primăria Capitalei a afirmat recent că trebuie protejaţi copiii de expunerea la propaganda sexuală de tip LGBT şi că nu ar autoriza sub nicio formă desfăşurarea paradelor homosexuale pe Calea Victoriei şi în niciun alt spaţiu public.
"Noi, comunitatea LGBT, îl trimitem pe domnul Enache să pună mâna pe o carte, anume Constituţia României, care garantează egalitatea in drepturi a tuturor cetăţenilor, garantează libertatea de exprimare şi libertatea întrunirilor publice", a afirmat directorul executiv al Asociaţiei MozaiQ Vlad Viski pentru news.ro.
➤ Dorin Iacob
Dorin Iacob, de la Partidul Alternativa Dreaptă, este fost ofiţer SRI, în prezent om de afaceri şi analist politic. Este un apropiat al fostului preşedinte Traian Băsescu, fiind fondator al Alianței Dreptate și Adevăr DA.
➤ Alexandru Pânişoară
Alexandru Pânişoară, din partea Partidului Ecologist Român, are 36 de ani şi este urbanist. A fost vicepreşedinte al Asociației Salvați Bucureștiul şi a lucrat ca expert urbanist în mai multe instituţii, printre care şi Banca Mondială Bucureşti.
Inquam Photos / George Călin
➤ Filip Constantin Titian
Filip Constantin Titian este candidat independent. Are 63 de ani şi are profesia de neurochirurg, activează într-o clinică privată şi în spitalul Bagdasar Arseni. A mai candidat la Primăria Sectorului 4 în 2020.
Lista candidaţilor la Primăria Capitalei
- Gabriela Firea - PSD
- Sebastian Burduja - PNL
- Nicuşor Dan - independent, susținut de Alianța Dreapta Unită (USR, PMP, Forța Dreptei)
- Cristian Victor Popescu Piedone - PUSL
- Mihai Adrian Enache - AUR
- Diana Şoşoacă Iovanovici - S.O.S. România
- Dorin Iacob - Partidul Alternativa Dreaptă
- Alexandru Pânişoară - Partidul Ecologist Român (PER)
- Filip Constantin Titian - independent
În cazul consiliului local, 494 de candidaţi s-au înscris pe liste. Potrivit Expert Forum, 66% sunt bărbaţi şi 34% sunt femei.
➤ Pentru a afla candidaţii la primăriile de sector, daţi click pe opţiunea dorită:
- Primăria Sectorului 1
- Primăria Sectorului 2
- Primăria Sectorului 3
- Primăria Sectorului 4
- Primăria Sectorului 5
- Primăria Sectorului 6
Alegeri locale 2024. Procesul de votare, pas cu pas. Reguli în secția de votare și cabina de vot
Au fost depuse și validate 207.389 de candidaturi. În cadrul alegerilor locale din 2024, scrutin care se organizează într-un singur tur, vor fi aleşi 3.186 de primari ai localităţilor şi primarul general al Capitalei, 3.186 de consilii locale şi judeţene. Dintre cei 11.386 de candidaţi înscrişi pentru posturile de primari, 9.776 candidează în mediul rural, iar 1.610 în mediul urban. În rural, pentru funcţiile de edil candidează 10,56% femei, iar în urban - 12,36%. Potrivit preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, cel mai tânăr candidat pentru alegerile locale din 9 iunie are puţin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă are 100 de ani. De asemenea, doi candidaţi la alegerile locale au 95 de ani, iar alți doi 94 de ani.
Harta interactivă a candidaților la alegerile locale din iunie 2024
Biroul Electoral Central a centralizat toate candidaturile depuse și validate pentru alegerile locale din data de 9 iunie 2024. Lista cu toți candidații la alegerile locale 2024 poate fi găsită AICI. Odată descărcat fișierul Excel, puteți filtra candidaturile în funcție de județ/oraș/municipiu/comună/sat, alianța politică/partidul/candidații independenți și funcția: consilieri locali sau primari.
Actul de identitate este obligatoriu pentru a putea vota
La alegerile din data de 9 iunie 2024, alegătorii prezintă actele de identitate, respectiv documentele de identitate operatorilor de calculator, care înscriu datele personale ale acestora în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal - SIMPV. Prin act de identitate se înţelege orice act de identitate emis de statul roman, valabil în ziua votării:
- cartea de identitate
- cartea electronică de identitate
- cartea de identitate provizorie
- buletinul de identitate
- paşaportul diplomatic
- paşaportul diplomatic electronic
- paşaportul de serviciu
- paşaportul de serviciu electronic
- pașaportul simplu
- pașaportul simplu electronic
- pașaportul simplu temporar
- carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.
Ce trebuie să faci când ajungi în secția de votare
Primul pas pe care trebuie să îl faci când ajungi în secția de votare este prezentarea actului de identitate, care va fi trecut printr-un dispozitiv al Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, un sistem de care se ocupă Serviciul de Telecomunicații Speciale. Asta pentru ca autoritățile să evite eventuale fraude, precum votul multiplu. La alegerile locale puteți vota doar în localitatea în care aveți domiciliul sau reședința. Există, însă, și liste speciale complementare, pe care sunt incluși cetățenii UE cu reședință în România, care pot vota pentru autoritățile locale.
Pentru a putea vota la adresa de reședință, alegătorul trebuie să obțină dovada reședinței cu cel puțin 60 de zile înaintea datei alegerilor (10 aprilie, inclusiv). Apoi se poate înscrie și în Registrul Electoral cu adresa de reședință cu cel târziu 45 de zile înainte de data alegerilor, pentru a vota pe liste permanente unde are reședința. Dacă nu se înscrie în registru, poate vota fie la domiciliu, fie la reședință.
După identificare şi permisiunea de a-ți exercita dreptul la vot, potrivit operaţiunilor din acest sistem informatic, te prezinți la preşedintele secţiei de votare sau la persoana desemnată în acest sens la nivelul secţiei de votare. La fel, se va realiza o identificare de câteva secunde, pentru că se prezintă încă o dată actul de identitate. Vei semna în lista electorală și vei primi buletinele de vot, dar şi ştampila cu menţiunea "VOTAT".
După exercitarea dreptului de vot, îți vei ridica actul de identitate şi vei părăsi secţia de votare. În 9 iunie 2024, secțiile de votare vor fi deschise la ora 7.00. Votarea se va încheia în aceeaşi zi, la ora 22.00. Alegătorii care la ora 22:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare, pentru a intra în localul de vot, pot vota până cel mult la ora 23:59. După numărarea voturilor şi soluţionarea eventualelor sesizări sau contestaţii, rezultatele alegerilor pentru cele două scrutine vor fi validate şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
5 buletine de vot la alegerile locale 2024
În țară, fiecare alegător va primi nu mai puțin de 5 buletine de vot. Un buletin pentru Parlamentul European, unul pentru alegerea primarului si altul pentru şeful de Consiliu Judetean. În plus, vor exista alte două buletine: unul pentru Consiliul Local şi altul pentru Consiliul Județean.
În București, votantul va primi un buletin pentru lista de europarlamentari, unul pentru primarul de sector, unul pentru consiliul local al sectorului, unul pentru primarul general al municipiului București și unul pentru lista Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Ce trebuie să faci în cabina de vot
Înainte de a intra în cabina de vot, asigură-te că pe spatele fiecărui buletin de vot este aplicată ștampila de control a secției de votare. Dacă aceasta lipsește, votul va fi declarat nul!
Unde se pune ștampila
Aplicaţi ştampila cu menţiunea "VOTAT" pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit. Buletinele de vot trebuie apoi îndoite, astfel încât pagina goală care poartă ştampila de control a secției de votare să rămână în afară. Urmează introducerea lor în urna corespunzătorare în așa fel să nu se deschidă; îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. Dacă greșești aplicarea ștampilei, poți cere un nou buletin de vot, dacă nu a fost introdus în urnă. Primul va fi anulat.
Vei restitui apoi ștampila și ți se va restitui actul de identitate, pe care trebuie să fie aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT" (buletine de identitate) sau un timbru autocolant (cărțile de identitate). Pe actul de identitate se aplică o singură dată ștampila cu mențiunea "VOTAT" și data scrutinului sau, după caz, un singur timbru autocolant cu mențiunea "VOTAT" și data scrutinului. Pe cărțile de identitate electronice nu se aplică timbru autocolant cu mențiunea "VOTAT" și data scrutinului.
Greșeli pentru care ți se poate anula votul
Mare atentie, însă, la ieşirea din cabina de vot! În faţa dumneavoastră vor fi 5 urne separate, câte una pentru fiecare buletin. Aşa că trebuie să verificaţi cu grijă pentru a introduce fiecare buletin în urna corectă. Altfel, există riscul ca votul dumneavoastră să fie anulat.
De asemenea, sunt nule:
- buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare
- buletinele de alt model decât cel legal aprobat
- buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea "VOTAT"
- buletinele de vot la care ștampila cu mențiunea "VOTAT" este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.
Gesturi care îți pot aduce o amendă
Modul de desfășurare a alegerilor locale este gestionat de prevederile Legii 115/2015. Libertatea exprimării voinței politice a cetățenilor este limitată de respectarea aceluiași drept al celorlalți participanți la vot, precum și de săvârșirea unei serii de contravenții. Astfel în timpul procesului de votare constituie contravenții următoarele fapte:
- înscrierea, cu bună știință, a unui alegător în mai multe liste electorale sau înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive
- comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanță de 500 de metri în jurul localului secției de votare este interzisă
- distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afișate sau a oricăror altor afișe ori anunțuri de propagandă electorală
- afișarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor legale
Reguli pentru alegerile locale 2024. Cine are dreptul să voteze
Toți cetățenii români cu vârsta de cel puțin 18 ani la data alegerilor au dreptul de a vota la alegerile locale din localitatea în care au domiciliul stabil. Pentru a vota, trebuie ca alegătorul să fie înscris pe listele electorale, care se face din oficiu, pe baza datelor din Registrul de Evidență a Populației. Alegătorii pot vota unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință, dacă este cazul:
1. În localitatea de domiciliu (adresa din cartea de identitate/buletin) dacă nu au altă reședință sau dacă nu au depus cerere pentru viza de flotant la birourile pentru evidența persoanelor pentru înregistrarea reședinței
2. În localitatea de reședință (unde au viza de flotant)
- pe listele permanente, dacă au depus în prealabil o cerere la primăria respectivă cu 45 de zile înainte de data alegerilor (25 aprilie), dar doar dacă au obținut dovada reședinței cu 60 de zile înaintea datei alegerilor – adică până cel târziu pe 10 aprilie (inclusiv). În acest caz, vor fi radiați de pe lista permanentă din localitatea de domiciliu și îşi exercită dreptul de vot la scrutinul pentru care au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă numai în circumscripţia electorală unde îşi au reşedinţa.
- pe listele suplimentare: alegătorii cu viză de flotant care nu au depus cererea de înscriere în Registrul Electoral cu adresa de reședință pot vota în localitatea de reședință pe liste suplimentare sau în localitatea de domiciliu, pe liste permanente. Reiterăm că pot vota în localitatea de reședință doar dacă și-au stabilit reședința cu șase luni înaintea datei alegerilor. Dacă nu s-au încadrat în această perioadă, pot vota doar la adresa de domiciliu. Alegătorul respectiv nu mai poate vota și la secția unde este arondat conform domiciliului dacă a votat deja la secția unde are reședința, sau invers. Votul multiplu este infracțiune prevăzută de Codul Penal.
3. Alegătorii cu domiciliul în străinătate pot vota doar în țară și doar dacă și-au stabilit reședința în țară înainte de 11 aprilie 2024. Altfel, nu pot vota la alegerile locale. În străinătate nu se votează la alegerile locale.
Alegerile locale în cifre
Pentru alegerile din 9 iunie s-au înscris 207.390 de candidați, din partea unui număr de 131 de competitori (partide și alianțe), respectiv 107 de partide, respectiv candidați independenți. Numărul total de candidaturi este mai mic de aproape 20% față de 2020, când au fost 256.038 candidaturi și de 2016, când au rămas definitive 267.242 candidaturi. Cei mai mulți candidați pe listele unei alianțe sunt din partea Alianței Dreapta Unită. În schimb, datele arată că PSD și PNL au mers mai degrabă separat la alegerile locale, întrucât numai 845 de candidați au fost înscriși sub Alianța electorală PSD+PNL, în 7 județe și Municipiul București, unde s-au depus 215 candidaturi. Cei mai mulți candidați au fost propuși de PSD – 52.048, PNL – 51.373, AUR – 33.729, USR – 13.328 și PMP – 10.014. UDMR are 8.147 candidați. Au fost depuse 1.118 candidaturi independente. Dintre acestea, cele mai multe se regăsesc în județele Mureș, Suceava, Harghita, Timiș sau Argeș. Cei mai puțini independenți s-au înregistrat în Călărași, Giurgiu, Mehedinți, Tulcea și Galați. Notăm că, în general, cei mai puțini s-au înscris în partea de sud și sud- est.
Calendarul alegerilor din 2024
Anul acesta, românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate şi se organizează pe 9 iunie.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare
Pe cine vor vota românii la alegerile din 9 iunie veți afla pe Observatornews.ro.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰