Cinci propuneri de "îmbunătăţire" a Legii educaţiei. Admiterea la liceu şi examenul de BAC suferă cele mai mari modificări

Se schimbă modul de admitere la liceu. Absolvenţii clasei a VIII-a vor susţine Evaluarea Naţională mai devreme cu o săptămână, iar concursul de admitere în colegii va fi susţinut pe baza programelor şcolare, ulterior examenului de Evaluare Naţională, pe baza unor subiecte elaborate "în afara unităţii de învăţământ" - conform măsurilor agreate în urma consultărilor Ministerului Educaţiei cu federaţiile sindicale.

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

"Am avut un dialog foarte constructiv şi responsabil cu federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ: Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret". Am agreat împreună cu reprezentanţii celor două federaţii următoarele 5 propuneri de îmbunătăţire a textului proiectului Legii învăţământului preuniversitar - "România Educată". Măsurile agreate se vor regăsi în textul proiectului de lege care va fi înaintat spre adoptare în Guvern", a afirmat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, potrivit unui comunicat remis presei.

Cinci propuneri pentru Legea învăţământului

În cadrul întâlnirii s-a agreat că admiterea în liceu prin repartiţie computerizată a elevilor care nu au ocupat un loc în urma concursului de admitere în colegii se va realiza pe baza rezultatelor obţinute la Evaluarea Naţională, după încheierea concursurilor proprii de admitere în colegii, aceste prevederi fiind prevăzute a fi aplicate începând cu sesiunea iunie 2024.

Referitor la examenul naţional de Bacalaureat, limba şi literatura română (inclusiv gramatica) va constitui o probă distinctă în cadrul acestui examen. Structura probei de limba română va permite evaluarea competenţelor specifice, eliminând accentul pus pe învăţarea mecanică. Promovarea examenului naţional de Bacalaureat va fi condiţionată de obţinerea mediei 6, pe baza notelor obţinute la proba de limba şi literatura română şi la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie şi ştiinţe socio-umane).

"Pentru încurajarea participării absolvenţilor de liceu la proba E, având în vedere nivelul de dificultate al subiectelor realizate astfel încât să permită acordarea unei calificări de nivel 4, aceasta nu va condiţiona promovarea examenului naţional de Bacalaureat", se arată în comunicatul citat de Agerpres.

Cum se schimbă examenul de Bacalaureat din 2027. Întrebări grilă la BAC

În cadrul aceleiaşi întâlniri a fost prezentată modalitatea în care evaluarea la Bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator), însă acest fapt "nu înseamnă" că toţi itemii vor fi de tip grilă. Astfel, vor fi şi itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu. Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri cadru şi a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generaţie care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul şcolar 2023-2024.

"Unităţile de învăţământ liceal vor funcţiona cu respectarea principiului asumării filierei. Ministerul Educaţiei stabileşte criteriile de încadrare a unei unităţi de învăţământ liceal într-una dintre cele trei filiere (teoretică, vocaţională sau profesională) printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru. Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de "Liceu tehnic şi profesional" şi asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unităţile de învăţământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educaţie al elevilor vor putea fi justificate şi aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepţii de la această măsură", se menţionează în comunicat.

Totodată, s-a agreat că procesul de descentralizare va fi iniţiat prin reconfigurarea activităţii de educaţie extraşcolară la nivelul sistemului naţional de învăţământ. Astfel, palatele copiilor, cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare vor fi reorganizate ca unităţi de educaţie extraşcolară şi vor face parte din reţeaua şcolară. Personalul încadrat la nivelul acestor unităţi de educaţie extraşcolară îşi va menţine calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului naţional de învăţământ.

"Componentele de patrimoniu, terenurile şi clădirile unităţilor de educaţie extraşcolară, având în vedere specificul şi răspândirea structurilor arondate, vor face parte din domeniul public şi vor fi administrate de către consiliile judeţene. Schimbarea destinaţiei se va putea face numai cu avizul conform al Ministerului Educaţiei. Celelalte componente ale bazei materiale vor fi de drept proprietatea unităţilor de educaţie extraşcolară şi vor fi administrate de către consiliile de administraţie, conform legii", susţine aceeaşi sursă.

În condiţiile evidenţierii importanţei susţinerii învăţământului special, integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) în învăţământul de masă se va face gradual, doar în măsura în care la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condiţiile specifice din perspectiva existenţei resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin şi cadre didactice formate pentru educaţia copiilor cu CES), precum şi din perspectiva existenţei infrastructurii dedicate (cabinete psihopedagogice, camere resursă) pentru asigurarea şcolarizării elevilor cu CES, oferindu-le atât flexibilizarea predării, cât şi intervenţii specifice: logopedie, kinetoterapie, consiliere şcolară, intervenţii psihologice, precum şi adaptări şi modificări curriculare, diverse tipuri de asistenţă psihopedagogică, se precizează în comunicatul Ministerului Educaţiei.