Imagini de la locul prăbuşirii dronei, în Insula Mare a Brăilei. Craterul format are un diametru de 4 m

Un incident grav a alertat autorităţile din Brăila şi nu numai. O dronă militară s-a prăbuşit aseară, la doar 7 kilometri de oraş. Până acum, cele cinci drone descoperite pe teritoriul ţării noastre au căzut în zone sălbatice sau foarte slab populate, de data aceasta vorbim însă de aproprierea de un oraş de 150.000 de locuitori. Un elicopter al Ministerului Apărării, Brigada Antitero a SRI şi mai multe echipaje de la Poliție şi Jandarmerie au încercuit acum perimetrul şi fac cercetări. Un crater de câţiva metri diametru s-a format acolo. Înainte de prăbuşire, câţiva cetăţeni au văzut şi au filmat drona care survola.

• ANIMAŢIE. Florin Piersic se pregăteşte de o nouă operaţie importantă. Primul mesaj transmis de pe patul de spital

La faţa locului se fac cercetări. În Insula Mare a Brăilei sunt reprezentanţi ai Armatei şi ofiţeri SRI, care ridică fragmentele de dronă pentru a fi analizate şi pentru a stabili ce fel de dispozitiv aerian fără pilot era.

Drona militară a căzut la 7 km distanţă faţă de municipiul Brăila. Fragmentele au fost descoperite seara trecută, atunci când s-a şi dat alarma. Au fost convocaţi în şedinţă de urgenţă toţi şefii instituţiilor care a atribuţii în astfel de situaţii. Tot noaptea trecută au fost blocate căile de acces care duc către acel loc. Echipajele de poliţie au blocat inclusiv drumurile secundare.

Craterul format în urma impactului cu solul este unul considerabil, având un diametru de aproximativ 4 metri. Încă nu se ştie când a căzut acea dronă acolo. 

Ce spune MApN

În seara zilei de 28 martie 2024, au fost identificate fragmente care par a proveni de la un dispozitiv aerian (dronă), pe un teren agricol din Insula Mare a Brăilei.

Ministerul Apărării Naționale, împreună cu structuri specializate din cadrul Sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională, desfășoară vineri, 29 martie 2024, cercetarea incidentului, conform procedurilor operaționale specifice, transmite Ministerul român al Apărării.

Cu ce sisteme anti-dronă se poate apăra România, în cazul unui bombardament

Sistemele folosite de Armata României sunt Osa-AKM sau Gepard. Sunt mobile și extrem de eficiente pe rază scurtă și medie. Gepard și Osa sunt sisteme de apărare antiaeriană blindate, capabile să depisteze ținte la altitudini de doar 10 metri, care zboară cu viteze de maximum 300 de kilometri pe oră. Sunt dotate cu muniție cu rază de acțiune de până la 7 kilometri.

Osa-AKM este special conceput pentru a doborî avioane și drone, cum ar fi cele folosite de ruși la granițele noastre, Shahed-136 sau Geranium-2. Aceste sisteme zborară la altitudini joase, duc până la 200 de kilograme de muniție și nu depășesc viteze de 190 de kilometri pe oră.

Atac masiv al ruşilor cu drone şi rachete în Ucraina

Atac masiv al Rusiei, cu drone, rachete de croazieră și hipersonice, asupra mai multor zone din centrul și vestul Ucrainei. Deși Armata Ucraineană susține că a interceptat 84 din 99 de ținte aeriene, trei termocentrale au fost lovite și avariate grav. Polonia şi-a mobilizat avioanele iar în România, o dronă a căzut în Insula Mare a Brăilei. Armata Rusă a lansat unul dintre cele mai puternice atacuri aeriene combinate de până acum şi a vizat în special infrastructura energetică a Ucrainei. 

Drone şi rachete ruse au vizat în noaptea de joi spre vineri centrale electrice în centrul şi estul Ucrainei, a anunţat vineri ministrul energiei ucrainean, Gherman Galuşcenko. Polonia a anunţat întărirea supravegherii spaţiului aerian polonez iar Armata Română a anunţat identificarea unor fragmente care par a fi de dronă militară pe un teren agricol din Insula Mare a Brăilei.