Video Ce blocuri sunt mai rezistente, cele noi sau cele construite după 1977? Experţii dau un răspuns clar la o mare dilemă

De câteva zile, agenţiile imobiliare îşi scot cele mai bune argumente la bătaie: cei interesaţi să cumpere un apartament pun la îndoială calitatea construcţiilor noi, mai ales a celor înalte. "Văzând câte clădiri, atât noi, cât şi vechi, au căzut în Turcia, îşi pun foarte multe semne de întrebare. Odată cu toate aceste situaţii, creşterea preţurilor, cu inflaţia, se gândesc că poate unii dezvoltatori, pentru a-şi maximiza profitul, fac rabat la nivel de calitate", a expliact Costina Petrescu, director agenţie imobiliară.  

Cele mai rezistente blocuri în caz de cutremur

Discuţia nu e nouă şi a fost alimentată mai ales de constructorii şi dezvoltatorii neserioşi, care au pus pe primul loc profitul şi pe ultimul siguranţa oamenilor. Cei din domeniu dau asigurări că sunt excepţii. "După '90, a existat o perioadă în care multe persoane, întreprinzători, s-au apucat să construiască fără să fie specialişti. Între timp, legislaţia s-a înăsprit. Din fericire, ăia nu s-au aventurat la blocuri înalte", spune Adriana Eftimie, director general Patronatului Societăţilor de Construcţii. 

În caz de cutremur, pericolul creşte proporţional cu înălţimea blocului, indiferent de perioada în care a fost construit. "Cutremurele din zona Vrancea sunt cutremure de adâncime medie (de la 70 km şi până la 170 km adâncime), aşa că produc oscilaţii de perioadă mai lungă decât majoritatea cutremurelor din lume. Astfel, construcţiile de 1-2 etaje nu ar trebui să se prăbuşească în cazul unui seism puternic. În timp ce clădirile înalte, mai mari de 4 etaje, pot fi mai puternic afectate. După tragedia din '77, însă, standardele de proiectare au fost adaptate seismelor specifice ţării noastre", arată Alexandra Marin, reporter Observator. 

Cât de mare este de fapt pericolul

Astfel, spun experţii, teoria potrivit căreia un bloc nou este mai prost construit decât unul vechi nu stă în picioare. Şi dacă, la primul cutremur, într-o locuinţă nouă apar mici crăpături în tencuială, nu ar trebui să ne îngrijorăm. 

"Orice crăpătură într-un element neconstructiv are sens pozitiv pentru că absoarbe din energia seismului. Chiar sunt construcţii gândite în ideea asta. Tot ce se construieşte în România, cu excepţia unor hoţii, se construieşte foarte bine", afirmă Gheorghe Pătraşcu, fost arhitect-şef al Capitalei. 

Pericol "de închiriat" în Capitală

Singurul pericol real rămân, în continuare, blocurile cu bulină roşie sau clădirile încadrate în clasa I de risc seismic. "În blocurile cu bulină, nu locuiesc proprietarii acolo, ci doar chiriaşi. Practic închiriază pericolul", adaugă Gheorghe Pătraşcu, fost arhitect-şef al Capitalei. 

Începând cu anul 1978, a fost introdus codul de proiectare seismică P100, cod care a devenit din ce în ce mai strict cu trecerea timpului. Când se construieşte un bloc, Inspectoratul de Stat în Construcţii vine în control pe şantier în fiecare stadiu, iar dezvoltatorul trebuie să aibă toate documentele. 

Unde se simt în siguranţă românii

Întrebaţi ce preferă între un bloc nou sau unul vechi, dar şi care li se pare mai rezistent în caz de cutremur, oamenii au fel de fel de răspunsuri. "Blocul vechi. Am luat în 2012 în bloc vechi pentru că structura de rezistenţă e mult mai potrivită în caz de calamitate", spune un român. "Un bloc nou. Datorită materialelor. Sunt mai noi. Depinde în primul rând de constructor şi cum a construit el blocul", crede altcineva. "Totuşi, eu cred că tehnologia a evoluat, ştiinţa a evoluat", spune o altă persoană. 

Recomandarea ar fi ca înainte de a achiziţiona un apartament să cereţi dezvoltatorului toate informaţiile şi să apelaţi la un specialist pentru consultanţă. Tariful acestuia poate varia între 200 şi 800 de lei, însă liniştea e nepreţuită: acesta poate face diferenţa între o locuinţă sigură şi un pericol uriaş în caz de cutremur.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰