Trei sferturi dintre români spun că sunt sănătoși tun. Câți ani trăim, în medie, fără vreo boală cronică

După 50 de ani, tot mai multe femei se declară bolnave, față de grupa de vârstă 35-49 de ani, unde diferența între cele două sexe este infimă.

"Dacă la grupa de vârstă 35-49 ani diferența între bărbații și femeile care își autoevaluează starea de sănătate ca fiind bună și foarte bună este de numai 1,3 puncte procentuale, o percepție mai bună asupra stării de sănătate o întâlnim la bărbați comparativ cu cea a femeilor, după vârsta de 50 de ani. Diferența față de femei este de 6,0 puncte procentuale la grupa de vârstă 50-64 ani, de 6,8 puncte procentuale la grupa de vârstă 65-74 ani și de 2,9 la grupa de vârstă 75 ani și peste", transmit cei de la INS. 

Diferență este și între mediile de proveniență. Românii din mediul rural care declară că au o stare de sănătate precară sunt mai mulți decât cei din urban.

INS a făcut paralela și între salariați și șomeri. Mai bine de 95% dintre persoanele ocupate declară că au o stare de sănătate bună ori foarte bună, în vreme ce în rândul persoanelor neocupate, procentul se prăbușește până la 53.6%. Cel mai rău cu sănătatea stau pensionarii. 

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Rar la stomatolog

Din totalul persoanelor de 16 ani și peste, în 2024, o pondere de 76,4% a fost reprezentată de cei care nu au avut nevoie să consulte un medic stomatolog în ultimele 12 luni, 18,6% au putut să fie consultați, iar 5,0% nu au reușit acest lucru, deși ar fi avut nevoie.

O pondere mai ridicată a femeilor decât a bărbaților se întâlnește în rândul persoanelor care nu au putut ajunge la un cabinet stomatologic (54,0% față de 46,0%).

Cheltuielile curente pentru serviciile de sănătate în PIB au avut o evoluție crescătoare însă, în continuare, reprezentând printre cele mai mici procente din UE. În anul 2023, procentul de cheltuieli pentru sănătate în PIB a fost de 5,8%, același ca în anul precedent, dar în scădere față de anii 2020 și 2021, perioada pandemiei de COVID-19, când procentul a depășit 6,0%.

Câți ani trăim sănătoși

Concluzia INS este că speranța de viață sănătoasă la naștere, indicatorul statistic care introduce conceptul de calitate a vieții, este de 58.9 ani pentru femei (2023), față de 59.1 ani în 2014. La bărbați, vorbim de 59.4, față de 58.9, relativ la aceiași ani, 2014 și 2023. 

La nivelul UE, în anul 2023, ecartul dintre femei şi bărbați pentru speranța de viață sănătoasă la naștere este de 0,5 ani, în favoarea populației feminine, pentru care speranța de viață sănătoasă la naștere este de 63,3 ani.

Principalele cauze de deces, în România

În anul 2024, peste trei sferturi dintre decese au fost cauzate de boli ale aparatului circulator (53,3%), tumori (19,1%) și boli ale aparatului respirator (9,2%). Deși ierarhia principalelor cauze de deces a fost identică pentru ambele sexe, ponderea acestora a înregistrat variații notabile în funcție de sex. Astfel, ponderea deceselor cauzate de bolile aparatului circulator a fost sensibil mai mare în cazul femeilor (59,6%) decât în cel al bărbaților (47,6%), în timp ce procentul deceselor cauzate de tumori a fost mai mare în cazul bărbaților (21,1%) decât în cel al femeilor (16,9%).