Antena Meniu Search
x

Curs valutar

Video Elevii români, cele mai proaste rezultate din UE la testele PISA după Bulgaria. Jumătate nu pot face conversia în altă monedă. Deca se bucură că nu am scăzut mai mult

Rezultate PISA 2022. România a obţinut cele mai proaste rezultate din UE, cu excepţia Bulgariei, la testele PISA, în care se evaluează competenţele elevilor de 15 ani la matematică, ştiinţe şi citire. S-a menţinut la acelaşi nivel ca în 2018, cu un punctaj mediu de 248 de puncte. Rezultate clasează România pe locurile 45-48 din 81 de ţări şi teritorii din lume. Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, se bucură însă că performanţele elevilor români nu au scăzut şi mai mult faţă de 2018. "Spre deosebire de multe alte state, România nu a registrat pierderi semnificative în performanţele elevilor. Asta după doi ani de pandemie, doi ani marcaţi de pauze în procesul educaţional clasic. Aceasta demonstrează că avem un sistem de educaţie rezilient şi că ţara noastră a reuşit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei", a declarat Deca. 

de Redactia Observator

la 05.12.2023 , 14:11

Rezultate PISA 2022: România, penultima în UE la matematică, ştiinţe, citire. Ligia Deca: "Spre deosebire de alte state, nu am înregistrat pierderi semnificative" Rezultate PISA 2022: România, penultima în UE la matematică, ştiinţe, citire. Ligia Deca: "Spre deosebire de alte state, nu am înregistrat pierderi semnificative"

România a obţinut un punctaj mediu de 428 de puncte la toate cele trei competenţe de bază testate în cadrul testării PISA din anul 2022, evaluarea competenţelor de bază a elevilor de 15 ani, testare organizată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), scrie ZF, citat de Mediafax. La testarea precedentă, cea din 2018, România obţinea tot un punctaj mediu de 428 de puncte.

În 2018, elevii de 15 ani din România obţineau 428 de puncte la citire, 430 la matematică şi 428 la ştiinţe, iar la ediţia din anul 2022 au obţinut o medie de 428 de puncte pentru fiecare dintre cele trei evaluări. Cu aceste rezultate, România ocupă penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei şi pe locurile 45-48 din 81 de ţări şi teritorii din lume.

51% dintre elevii români au atins cel puţin nivelul 2 de competenţă la matematică

Articolul continuă după reclamă

În România, 51% dintre elevi au atins cel puţin nivelul 2 de competenţă la matematică, procent semnificativ mai scăzut faţă de media OCDE (69%). Elevii încadraţi la acest nivel sunt capabili să interpreteze şi să recunoască, fără instrucţiuni directe, modul în care o situaţie simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanţei totale pe două rute alternative sau conversia preţurilor într-o monedă diferită). Peste 85% dintre elevii din Singapore, Macao (China), Japonia, Hong Kong, Taiwan (China) şi Estonia s-au situat la acest nivel sau la nivelurile superioare.

Aproximativ 4% dintre elevii din România au avut performanţe ridicate ‒ au atins nivelul 5 sau 6 la matematică (media OCDE a fost de 9%). Şase ţări şi economii asiatice au avut cele mai mari ponderi de elevi cu performanţe superioare: Singapore (41%), Taiwan ‒ China (32%), Macao ‒ China (29%), Hong Kong* (27%), Japonia (23%) şi Coreea (23%). Elevii, de la acest nivel, pot construi modele matematice ale unor situaţii complexe şi pot selecta, compara şi evalua strategii adecvate de rezolvare a problemelor. Doar în 16 din 81 de ţări şi economii participante la PISA 2022, procentul elevilor care au atins nivelul 5 sau 6 de competenţă a depăşit pragul de 10%.

La lectură, aproximativ 58% dintre elevii români au atins cel puţin nivelul 2

Aproximativ 58% dintre elevii din România au atins cel puţin nivelul 2 la lectură (media OCDE a fost de 74%). Aceşti elevi pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, pot găsi informaţii bazate pe criterii explicite, uneori complexe, şi pot reflecta asupra scopului şi formei textelor atunci când li se cere în mod explicit să facă acest lucru. Ponderea elevilor de 15 ani care au atins cel puţin nivelul minim de competenţă la lectură (nivelul 2) a variat de la 89% în Singapore, la 8% în Cambodgia.

Aproximativ 56% dintre elevii din România au atins cel puţin nivelul 2 la ştiinţe (media OCDE a fost de 76%). Aceşti elevi pot recunoaşte explicaţia corectă privind fenomenele ştiinţifice familiare şi pot folosi astfel de cunoştinţe pentru a-şi da seama, în cazuri simple, pornind de la datele furnizate, dacă o concluzie este validă.

Doar 1% dintre elevii români au performanţe superioare la ştiinţe

În România, 1% dintre elevi au performanţe superioare la ştiinţe ‒ nivelul 5 sau 6 de competenţă (media OCDE a fost de 7%). Aceşti elevi pot aplica într-o varietate de situaţii (inclusiv în cele nefamiliare), în mod creativ şi autonom, cunoştinţele ştiinţifice acumulate.

În România, 2% dintre elevi au obţinut la lectură rezultate de nivel 5 sau 6 (media OCDE a fost de 7%). Aceşti elevi pot înţelege texte lungi, pot aborda concepte abstracte şi pot diferenţia faptele de opinii, folosindu-se de indicii implicite referitoare la conţinutul sau sursa informaţiei.

Este a şasea rundă de evaluare PISA la care participă România. Testările s-au desfăşurat în perioada 11 aprilie – 30 mai 2022 şi a avut un eşantion de aproximativ 7.400 de elevi cu vârsta de aproximativ 15 ani, născuţi în 2006, din toate judeţele ţării. Pentru prima dată în România, evaluarea s-a desfăşurat computerizat. Elevii au putut susţine evaluarea în limba română sau maghiară, în funcţie de limba de studiu.

"Spre deosebire de alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative"

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a anunţat că rezultatele României la PISA 2022 s-au menţinut la acelaşi nivel ca în 2018, menţionând că, spre deosebite de alte state, ţara noastră nu a înregistrat pierderi semnificative în performanţele elevilor. 

"Ştim că rezultatele României la PISA 2022 s-au menţinut la aproximativ acelaşi nivel ca în anul 2018. De exemplu, la matematică, ponderea OCDE a elevilor aflaţi la nivelul 2 sau mai sus de competenţă a scăzut cu şapte puncte procentuale, de la 76% în 2018 la 69% în 2022,în timp ce rezultatele ţării noastre au rămas stabile. Spre deosebire de multe alte state, România nu a registrat pierderi semnificative în performanţele elevilor. Asta după doi ani de pandemie, doi ani marcaţi de pauze în procesul educaţional clasic. Aceasta demonstrează că avem un sistem de educaţie rezilient şi că ţara noastră a reuşit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei", a explicat Ligia Deca, potrivit news.ro

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Trei concluzii despre rezultatele PISA 2022, prezentate de ministrul Educaţiei

Ligia Deca a prezentat trei concluzii ale acestor rezultate. 

"Prima dintre ele este că sistemul educaţional din România este rezilient, dar trebuie să creştem nivelul de alfabetizare funcţional. Avem o proporţie importantă de elevi care nu au competenţele minime necesare pentru a face faţă cu succes provocărilor societăţii actuale. Performanţele la testarea PISA 2022 ne situează încă sub media OECD. Aceste rezultate reconfirmă concluziile consultărilor organizate în cadrul proiectului România Educată, şi anume faptul că este momentul să facem tot posibilul pentru a creşte procentul elevilor români care obţin performanţe medii şi ridicate la lectură, matematică şi ştiinţe. Aşa cum ştim, viitorul României depinde de capacitatea cetăţenilor săi de a rezolva creativ probleme matematice cotidiene, de a înţelege texte complexe, de a face distincţia între argumentele bazate pe dovezi ştiinţifice şi cele bazate pe informaţii total sau parţial false", a explicat ministrul Educaţiei. 

Deca a precizat că nivelul de alfabetizare funcţională va fi evaluat periodic prin teste online. 

"Nivelul de alfabetizare funcţională al elevilor va fi evaluat periodic prin teste online, corespunzătoare fiecărui nivel de studiu. Peste 29.000 de profesori vor fi formaţi în vederea creşterii nivelului de alfabetizare funcţională a elevilor. Şi peste 58.000 de elevi vor beneficia de resurse de predare-învăţare relevante pentru creşterea nivelului propriu de alfabetizare funcţional. Punerea în practică a acestor măsuri va fi finanţată cu aproximativ 25 de milioane de euro din fonduri europene, printr-un proiect dedicat, care va fi lansat în următoarele luni", a declarat Ligia Deca. 

Deca: "Avem nevoie să reducem decalajul de performanţă existent între elevii cu statut social, economic şi cultural diferit"

Ea a prezentat şi a doua concluzie, care se referă la reducerea decalajului de performanţă existent între elevii cu statut social, economic şi cultural diferit. 

"A doua concluzie pe care doresc să o subliniez este că avem nevoie să reducem decalajul de performanţă existent între elevii cu statut social, economic şi cultural diferit. La fel ca ediţiile anterioare, PISA 2022 ne arată că elevii din familii cu venituri mici şi nivel de educaţie redus obţin performanţe mai scăzute la lectură, ştiinţe şi matematică. Toţi copiii au dreptul să dobândească competenţele cerute de societatea actuală, pentru că România nu-şi permite să irosească resursă umană şi cetăţeni activi. Reducerea acestui decalaj este o mare provocare pentru ţara noastră, însă reprezintă o prioritate asumată în Ministerul Educaţiei şi, de asemenea, o prioritate asumată şi de mine ca ministru al Educaţiei. Acest lucru este vizibil, poate mai vizibil decât oricând, odată cu intrarea în vigoarea noilor legi ale educaţiei", a subliniat Ligia Deca. 

Ea s-a referit şi la câteva măsuri integrate în legea învăţământului care susţin acest lucru.

"Spre exemplu, începând cu acest an şcolar, bursele şcolare susţin competiţia şi progresul şcolar în fiecare sală de clasă, indiferent de mediul socio-economic de provenienţă al elevilor. Prin măsurile integrate, prevăzute în legea învăţământului preuniversitar, şi anume burse şcolare, curriculum centrat pe formarea competenţelor, predarea adaptată şi diferenţiată, programul învăţare remedială, suţinerea financiară a profesorilor din mediul rural, costul standard diferenţiat şi desegregare, putem susţine fiecare elev să-şi atingă potenţialul", a mai afirmat ministrul Educaţiei.

"Sistemul educaţional din România este participativ şi devine mai sigur"

Ligia Deca a prezentat şi cea de-a treia concluzie. 

"Şi a treia concluzie, rezultatele PISA nu sunt doar despre matematică, lectură sau ştiinţă. Ele ne oferă informaţii valoroase privind atitudinile, motivaţiile, starea de bine şi resursele accesibile elevilor.  Astfel, ultimul rezultat pe care aş vrea să îl punctez arată că sistemul educaţional din România este participativ şi devine mai sigur. Suntem printre statele participante care au performat la studiul PISA din punctul de vedere al implicării părinţilor în procesul educaţional. Apreciez participarea Federaţiei Reprezentative a Părinţilor şi a Consiliului Elevilor în acest demers şi asigur că vor avea în continuare un partener de dialog onest şi constructiv în Ministerul Educaţiei", a explicat Ligia Deca.

Ea a menţionat că elevii români îşi fac prieteni mai uşor la şcoală. 

"Mai sunt câteva veşti bune. Elevii români îşi fac mai uşor prieteni la şcoală. Au un sentiment relativ ridicat de apartenenţă şcolară comparativ cu elevii din celelalte state participante la studiu. De asemenea, conform raportului, numărul elevilor afectaţi de bullying a scăzut faţă de anul 2018. Însă, ţinând cont de efectul negativ al bullying-ului asupra performanţei elevilor la matematică, aşa cum reiese din datele PISA 2022, este important să continuăm eforturile noastre de dezvoltare a abilităţilor sociale şi emoţionale ale elevilor, de cultivare a coeziunii colectivelor şcolare şi de combatere a tuturor formelor de violenţă şcolară", a explicat ministrul Educaţiei.

"Trebuie să creştem de la 5 la 7 elevi din 10 care să demonstreze competenţe cel puţin minime"

Ligia Deca consideră că este momentul să progresăm în privinţa rezultatelor la testele PISA. 

"În ultimii ani, rezultatele României la Pisa au rămas stabile, dar e momentul să progresăm, să ne onorăm responsabilitatea faţă de toţi elevii noştri de a-i pregăti să facă faţă cu succes provocărilor societăţii actuale. Trebuie să creştem de la 5 la 7 elevi din 10 care să demonstreze competenţe cel puţin minime la lectură, ştiinţe şi matematică. Noua legea învăţământului preuniversitar crează cadrul necesar pentru îmbunătăţirea competenţelor elevilor la cele trei domenii - lectură, ştiinţe şi matematică - reducerea decalajului de performanţă existent între elevii cu statut social, economic şi cultural diferit. Rezultatele noului cadru legislativ se vor vedea în următoarele ediţii ale studiilor PISA", a mai declarat Ligia Deca.

Redactia Observator Like

Observator  - Despre oameni, știrile așa cum trebuie să fie.

Comentarii


Întrebarea zilei
Dacă aţi putea alege din nou, aţi opta pentru acelaşi loc de muncă?
Observator » Educaţie » Elevii români, cele mai proaste rezultate din UE la testele PISA după Bulgaria. Jumătate nu pot face conversia în altă monedă. Deca se bucură că nu am scăzut mai mult