Video România are de două ori mai mulți profesori necalificați față de anul trecut. Ce măsuri ia Comisia Europeană
În școli sunt tot mai mulți profesori necalificați, iar la capătul lanțului stau elevii: la 15 ani, mulți nu pot citi cum trebuie un text. Vorbim de o problemă care nu ține doar de România. Datele sunt îngrijorătoare și în țările vestice, unde fenomenul a ajuns să sperie până și sistemele considerate solide. Comisia Europeană spune că a ajuns momentul să facă ceva. Pune pe masă peste un milion de euro pentru a sprijini educația.
Comisia Europeană vrea să aducă împreună școli din diferite țări pentru a îmbunătăți metodele de învățare și competențele de bază ale copiilor. Primul semnal de alarmă e legat de analfabetismul funcțional.
Pachetul pentru educație are trei obiective principale - în primul rând, competențe de bază mai bune pentru elevi, pentru că 30 la sută dintre copiii de 15 ani din Uniunea Europeană nu ating nici măcar nivelul de bază la citire. Doi, condiții mai bune de lucru pentru profesori. Din 27 de state membre, 25 se confruntă cu un deficit major de cadre didactice. Și, în fine, tehnologii digitale mai sigure pentru fiecare școală.
"Astăzi, cu acest pachet, trimitem un semnal cum că Educația este în miezul priorităților europene și ale Comisiei, evident. Alianța școlilor din Europa va susține școlile pentru a crește competențele de bază transfrontaliere", a declarat Roxana Mânzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene.
"Evident, toți sunt capabili să citească, doar că a înțelege ce un text exprimă este foarte greu de atins în momentul în care nu ești ancorat în niște realități sociale. Și nu observi lumea din jurul tău, că ești cu ochii în ecran", a spus o elevă.
Numărul profesorilor necalificați din România a ajuns la 6.300, dublu față de anul trecut. Și la nivel european sunt probleme.
"Unu din cinci profesori are impresia că nu sunt destul de mulți ascultați și avem 40 la sută dintre profesori care au trecut de 50 de ani. 8 la sută este procentul tinerilor profesori. Să vedem ce îi împiedică pe oameni să devină profesori", a adăugat Roxana Mânzatu.
De la catedră, răspunsul e unul singur.
"Metode de intervenție există și la nivel local, nu avem nevoie de directive europene, problema noastră este lipsa finanțării adecvate a educației pentru ca aceste măsuri să poată să fie implementate", a spus Alexandru Croitoru, director la Colegiul "Mihai Viteazul" din București.
Pentru prima dată, statele membre vor putea construi o bază digitală comună pentru educație la nivel european. Elevii de liceu recunosc că inteligența artificială poate fi uneori un pericol pentru ei:
"Eu folosesc la pregătirile pentru matematică și fizică să mă corectez când nu e un profesor cu mine sau pur și simplu nu îmi iese problema.", "Când am o temă la engleză și trebuie să scriu despre un autor, mă redirecționează către reportaje făcute de către BBC, de exemplu.", "Nu prea o folosesc pentru că tinde să greșească foarte mult, nu prea înțelege logica din spatele problemelor", spun elevii.
De anul viitor, elevii de 15 ani vor învăța să verifice răspunsurile AI și să recunoască manipularea.
