Dr. Alexandru Rafila a explicat în ce condiții se vor întoarce elevii în școli

• Începerea școlii, condiționată și de ce fac autoritățile locale, a spus Rafila
• România are pregătite 850 - 900 de paturi la ATI, pentru pacienții cu SARS-CoV-2

Astăzi aflăm cum va arăta noul an şcolar. La ora 15 începe şedinţa convocată de preşedintele Klaus Iohannis, la finalul căreia va anunţa condiţiile în care elevii se pot întoarce la ore, din toamnă. Deocamdată, din documentele obţinute în exclusivitate de Observator şi confirmate de ministrul Educaţiei, ştim că nu va fi o decizie care se va aplica la nivel naţional, ci va depinde de hotărârile luate la nivel judeţean.

Astfel, fiecare consiliu administrativ de şcoală va comunica către Inspectoratul Şcolar Judeţean dacă printre elevi sunt sau nu confirmate cazuri de COVID. Mai departe, Inspectoratul se consultă cu Direcţia de Sănătate Publică. În cele din urmă, în funcţie şi de rata de infectare locală, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă decide dacă elevii se întorc în bănci ori rămân acasă şi fac şcoala online. De asemenea, părinţii trebuie să completeze o declaraţie pe proprie răspundere în care să precizeze dacă elevii au simptome specifice COVID, ori au intrat în contact cu o persoană infectată. Purtarea măştii va fi obligatorie pentru toţi elevii care se reîntorc la şcoală. Excepţie fac doar copiii cu vârsta mai mică de cinci ani. De asemenea, distanţa dintre bănci trebuie să fie de cel puţin un metru.

"Sunt județe unde circulația virusului este foarte redusă, și sigur acolo activitatea ar putea să se apropie de normal spre deosebire de alte zone, unde lucrurile sunt diferite. Aceste planuri de învățământ ar trebui să fie modificabile în timp. [...] Și într-o perioadă de transmisibilitate crescută școala să se facă online. Cred că trebuie să lucrăm împreună la niște variante destul de amănunțite care să fie aplicabile în funcție de contextul local. În ceea ce privește pregătirea efectivă, eu nu pot să vă dau un răspuns, pentru că gradul de pregătire al fiecărei școli nu este cunoscut, ar trebui să mergi pe teren ca să tragi o concluzie. Cred că începerea școlii va fi condiționată de ce fac autoritățile locale în această perioadă", a spus Rafila.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

"Totdeauna încercăm să ne uităm pe o perioadă mai lungă, perioada optimă care face subiectul diverselor analize este de două săptămâni. Această durată reprezintă perioada de incubație maximă. Întradevăr am avut o creștere până la 1.300 de cazuri noi apoi timp de două zile am avut o scădere. Sunt rezervat, vrea să vad lucrurile astea pe un termen mai lung.

Numărul de cazuri noi este important, creșterea aceasta accelerată aș spune de la ATI și a numărului de decese nu este întâmplătoare, se corelează cu acest număr mare de cazuri. Consecința, de la înregistrarea acelor cazuri, este apariția cazurilor complicate, a deceselor", a explicat specialistul.

România este pregătită pentru 850-900 de pacienți cu COVID-19, în secțiile de ATI, a precizat reprezentantul țării noastre în OMS. Cât despre situația de urgență, Rafila a spus că o astfel de decizie se va lua "țintit" de către instituțiile abilitate, în cazul în care sistemul medical este copleșit.

"Nu eu fac astfel de recomandări, există instituții abilitate, există DSU care pot să monitorizeze situația în timp real, dar putem da niște aprecieri legate de procente. Dacă avem 1.000 de cazuri pe zi, 50 vor ajunge într-o secție de ATI. Cumulativ, acest cazuri pot să ducă la atingerea acelui maxim alocat pentru infecția cu coronavirus, 850-900 de paturi. Astfel de decizii ar putea fi luate țintit și după ce se ajunge la un număr de cazuri care să justifice, cazuri de ATI, care să afecteze aceste servicii", a spus dr. Alexandru Rafila.

Întrebat ce sfaturi are pentru români, în vreme de pandemie, doctorul a adus în discuție distanțarea de un metru și jumătate, masca de protecție și spălatul pe mâini.

"Trebuie să intre în obișnuința lor, în comportamentul de zi cu zi. Am avut o situație favorabilă, după ce s-a încheiat starea de urgență am crezut că nu mai trebuie să facem nimic. Dacă nu putem menține o distanță de 1.5 metri să purtăm masca. Și banala igienă a mâinii, care trebuie să făcută cât mai des. Nu este un efort așa de mare și mi se pare că avem două discuții foarte simple. Păstrează distanța și, când nu poți, poartă masca", conchis Rafila.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰