Paștele catolic 2024. Diferențele între Paștele Ortodox și cel Catolic

Paștele este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, fiind vorba despre Învierea Domnului din morți, iar duminică, 31 martie, toți creștinii catolici îmbracă haine de sărbătoare și aduc lumină sfântă în casele lor. 

De ce Paștele Catolic se sărătorește înaintea celui Ortodox

Paștele catolic pică pe 31 martie, anul acesta, în timp ce ortodocșii sărbătoresc Paștele la o distanță de 5 săptămâni. Mai exact, pe 5 mai.

Calcularea datei Paștelui la ortodocși și catolici se face în funcție de două fenomene naturale, unul cu dată fixă - echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian,  introdus de Papa Grigore al XIII-lea în 1582, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian, care este un calendar mai vechi, introdus de Iulius Cezar în 46 î.Hr. și ajustat de către Iulius Cezar Augustus. Paştele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie. În unele cazuri, Paștele Catolic și Paștele Ortodox cad în aceeași zi, dar acest lucru nu este comun din cauza diferențelor în calculul calendaristic.

În anii 2010, 2011, 2014 şi 2017, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii - ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante. Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi în 2025 - la 20 aprilie.

Alte diferențe între Paștele catolic și cel ortodox 

În ceea ce privește liturghiile și ritualurile, există unele diferențe între Paștele catolic și cel ortodox. Biserica Catolică folosește liturghii specifice, în timp ce Biserica Ortodoxă are propriile sale rugăciuni și cântări tradiționale. De asemenea, există diferențe în practicile din timpul Postului Mare, precum și în alte aspecte liturgice și sacramentale.

La ortodocși, slujba de Înviere  ține aproape întreaga noapte de sâmbătă spre duminică. După ce, la miezul nopții, credincioșii sunt chemați să ia Lumina sfântă, slujba continuă până la orele trei sau patru dimineața. La catolici, slujba se termină la miezul nopții.

Catolicii au un post mai blând, fiind permis consumul de ouă, lapte sau brânză. Cu excepția dezlegărilor la pește, de două ori pe durata Postului, ortodocșii care țin Postul nu au voie să consume nimic de origine animală (carne, ouă, sau lactate).

Tradițiile și obiceiurile specifice Paștelui variază în funcție de țară și cultură.

Tradiții de Paștele Catolic

Paștele catolic este o sărbătoare plină de semnificație. Duminica Învierii înseamnă un moment de reîntoarcere la tradiții, la origini și la obiceiurile vechi de sute de ani. 

Cel mai cunoscut obicei este mersul la stropit, o tradiție respectată de ani de zile cu sfințenie. 

Obiceiul este originar din Germania, dar ardelenii l-au adoptat şi chiar i-au adus îmbunătăţiri. În primele două zile de Paște, toate fetele îi așteaptă pe băieți la stropit. Stropitul fetelor nemăritate este un obicei care se practică în toate satele din Ardeal, dar și în Ungaria. La începutul tradiției, fetele erau stropite cu apă rece, dar acum ele primesc stropi de parfum din partea băieților. Obiceiul este simbolizat ca beatitudinea și este considerat o binecuvântare și o urare de noroc. Copiii merg și ei la stropit de sărbători, dar pe lângă folosirea parfumului ei spun și o poezie pentru a fi recompensați cu ouă roșii și alte bunătăți de Paște. Conform tradiției, apa este simbolul purificării încă din precreștinism, iar în multe sate a apărut obiceiul împodobitului cu ouă a fântânilor din satele populate cu nemți.

O altă tradiţie în ziua de Paşte este încondeierea și dăruirea ouălor roșii. Această tradiție simbolizează momentul în care Maica Domnului își plânge Fiul crucificat.

Pe vremuri, băieții din satele transilvănene împodobeau brazii cu panglici colorate în Sâmbăta Patimilor, iar seara, tinerii mergeau în curțile fetelor cu crengi de brad înfășurate cu panglici. Totodată, creştinii catolici obișnuiesc să lipsească abțibilduri cu iepurași, puișori sau alte elemente de Paște pe ouăle proaspet vopsite. Acest obicei a fost preluat de-a lungul anilor și de creștini-ortodocși pentru a oferi mai multă culoare sărbătorilor pascale. Duminica dimineața, înainte de micul dejun, membrii familiei își spală fețele cu apă dintr-un pahar sau un bol în care au pus un ou roșu și o monedă, pentru a atrage sănătatea, bogăția și frumusețea pe tot parcursul anului. În localitatea Roteni, din Mureş, porţile de la casele unde stau fete nemăritate sunt împodobite cu flori. Porţile se împodobesc în Ziua de Paşte, înainte ca familia să mergă la biserică. Apoi băieţii vin să stropească fetele şi sunt răsplătiţi cu dulciuri. Cele mai bogate porţi sunt semn clar că acolo sunt cele mai frumoase fete din sat. 

Când pică Paştele Ortodox în următorii ani

• Paşte 2025 - 20 aprilie
• Paşte 2026 - 12 aprilie
• ​Paşte 2027 - 2 mai
• Paşte 2028 - 16 aprilie
• Paşte 2029 - 8 aprilie
• Paşte 2030 - 28 aprilie 

Când pică Paştele Catolic în următorii ani

• Paște 2025 – 20 aprilie
• Paște 2026 – 5 aprilie
• Paște 2027 – 28 martie
• Paște 2028 – 16 aprilie
• Paște 2029 – 1 aprilie
• Paște 2030 – 21 aprilie.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰