România se confruntă cu un deficit pe piaţa forţei de muncă aproape fără precedent
Angajatorii se plâng că din puţinii absolvenţi ai facultăţilor de profil, mulţi aleg să-şi părăsească ţara pentru un trai mai bun. Studenţii ar fi dispuşi să renunţe la pretenţiile salariale în schimbul unei dezvoltări profesionale.
Angajatorii se plâng că din puţinii absolvenţi ai facultăţilor de profil, mulţi aleg să-şi părăsească ţara pentru un trai mai bun. Studenţii ar fi dispuşi să renunţe la pretenţiile salariale în schimbul unei dezvoltări profesionale. Doar că România nu face încă avioane, iar asta îi sperie pe specialiştii de mâine. Toată ramura tehnică, stă, de altfel, prost. Din ţara noastră au plecat peste 200.000 de ingineri in ultimii 30 de ani.
Colaborare pe care firmele din aviaţie şi-o doresc tot mai mult. În 2018, de exemplu, doar Universitatea Politehnica a pus la dispoziţia tinerilor ingineri peste 10.000 de locuri de muncă. Dar a avut doar 3.000 de absolvenţi.
În acest ritm, în 10 ani, România ar putea avea nevoie de 300 de mii de ingineri. Un fenomen care s-ar putea explica în mai multe feluri. Andreea, de exemplu, studiază în sesiune chiar şi câte 13 ore pe zi şi recunoaşte că facultatea nu este deloc uşoară.
Un gând care a izvorât şi din faptul că România nu construieşte încă aeronave, spun studenţii. Facem doar componente pentru avioane sau nave spaţiale.
Specialiştii din domeniu spun că un inginer debutant poate câştiga chiar şi 2.500 de lei, în funcţie de cunoştinţele dobândite în facultate. Angajatorii asigură că acesta este doar începutul şi asta pentru că salariile din domeniu sunt practic nelimitate.
Piaţa aviaţiei are nevoie acum nevoie de ingineri mecanici, automatişti şi proiectanţi. Ca să-i angajeze, firmele trebuie să accepte că vor investi în formarea lor cel puţin un an jumătate şi zeci de mii de lei.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰