Video Simulare a specialiștilor: care ar fi urmările dacă Bucureștiul ar fi lovit de un cutremur ca în 1977
Bucureștiul stă pe o bombă cu ceas. Iar când pământul va începe să se miște, nu vom avea unde să fugim. Specialiștii avertizează că un cutremur major poate lovi oricând, iar urmările ar fi devastatoare. Zeci de clădiri prăbușite şi mii de oameni prinși sub dărâmături. Nu e un scenariu exagerat, ci unul posibil, într-un București cu tot mai multe imobile cu risc seismic și tot mai puține consolidări. Oraşul în care locuiesc peste 2 milioane de oameni este acum capitala cu cel mai ridicat risc seismic din Europa.
Capitala se sfărâmă la propriu, iar consolidarea seismică a devenit o urgenţă naţională. A trecut aproape jumătate de secol peste clădirile care au rămas în picioare după marele cutremur din 1977. Lor li se adaugă alte câteva mii de construcţii care stau să pice.
Dacă s-ar repeta cutremurul din 1977, pagubele ar fi uriaşe
Din cele peste 400 de clădiri expertizate şi încadrate în clasa I de risc seismic, cele mai multe sunt în centrul Capitalei, însă numărul este cu mult mai mare. Specialiştii apreciază că în Bucureşti în acest moment sunt mai bine de 2.000 de clădiri care s-ar putea prăbuşi în caz de cutremur.
Dacă astăzi s-ar repeta seismul din ‘77, pagubele în Capitală ar fi de 10 ori mai mari.
"Din acele 300 de clădiri problemă, au picat 30 în cutremurul din ‘77 deci cam 10%. Acum clădirile problemă pe care le avem sunt undeva la 2.000, poate chiar 3.000. Putem vorbi de 200-300 de clădiri care ar pica", a explicat Matei Sumbasacu, inginer structurist şi fondator Re Rise.
"Problema este efectiv masivă. Dacă vorbim de 4 sute de clădiri cu risc seismic, păi nu îţi ajunge tot bugetul capitalei pe investiţii pe 50 de ani", a susţinut Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei.
Pericolul zilnic pentru cei care trec pe lângă clădirile degradate
"E un pericol public. Eu lucrez aici alături și au fost dăţi când am trecut pe aici și au căzut bucăţi. Zilnic cad bucăţi. Lucrez de 5 ani aici și nu s-au făcut niciodată reparaţii. În urmă cu vreo 10 ani a căzut clădirea din capăt, eram aici", a transmis Alfred.
În timp ce unii trec zilnic pe lângă pericol, alţii locuiesc în el.
"Are peste 100 de ani. Blocul a fost expertizat şi e posibil să intrăm în nişte fonduri şi într-un an, doi, trei, patru să beneficiem de consolidare", spune şi Camelia, locuitor al Sectorului 2.
O parte din clădirile cu risc seismic sunt clădiri publice: teatre sau spitale.
Ce soluţii propune statul pentru consolidarea clădirilor
Puţine însă ajung să fie consolidate. În prezent, în Capitală, sunt doar 14 astfel de şantiere, toate în centrul oraşului. 7 dintre ele vor fi gata până la finalul acestui ani, iar în 2027 se vor deschide doar 15 şantiere cu fonduri de la buget local, din PNRR sau din Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic.
"Bucureştiul, în primul rând, trebuie să acceseze mai mult. Statul român nu mai cere cetăţenilor banii înapoi. Dacă în termen de 25 de ani instrăinezi acel imobil, atunci sigur proporțional va trebui să plăteşti înapoi. Dacă nu se întâmplă acest lucru, până la urmă se consideră investiţia statului în siguranţa cetăţeanului", a declarat Cseke Attila, ministrul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice.
În ultimii 30 de ani, în Bucureşti, au fost consolidate doar 1 la sută din toate clădirile care au fost identificate cu risc seismic.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
